Inspectoratul General pentru Imigrări sărbătoreşte,, joi, 135 de ani de la atestarea documentară a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România „Legea asupra străinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881.
Momentul aniversar a fost evocat, într-un cadru festiv, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne. Cu acest prilej, a fost acordat şi titlul onorific de „Poliţist al Anului” unui ofiţer care s-a remarcat în activităţile desfăşurate în cadrul misiunilor internaţionale şi Serviciului Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor Bucureşti, pentru rezultatele obţinute pe linia combaterii şederii ilegale a străinilor. De asemenea, au fost recompensaţi cu diplome de excelenţă şi plachete foşti şefi ai stucturilor de azil şi migraţie pentru contribuţia adusă la dezvoltarea instituţională.
La eveniment au participat oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, parteneri și colaboratori.
”Primind ordinul de explusiune, străinul va trebui să arate puntul de la frontieră prin care voiesce să trécă, și, în casul acesta, i-se va remite o fóie de drum prin care se va regula itinerarul ce va avea să urmeze, și timpul cât va avea dreptul să se popréscă în fie-care localitate, până la frontieră. În casul de a contraveni la vre-una din aceste dispozițiuni, străinul va fi condus afară din țară prin forța publică”…stipula, la acea vreme, un articol de lege din prima reglementare în materie din istoria statului modern, respectiv „Legea asupra străinilor“.
La scurt timp, a apărut Regulamentul din anul 1900, care prevedea ”Biletul de liberă trecere”ca document pentru străinii intraţi în România iar în anul 1903, Adunarea Deputaţilor a adoptat „Legea asupra organizării Poliţiei Generale a Statului”.
De atunci și până în zilele noastre, legislația națională s-a aflat într-un proces permanent de actualizare în concordanță cu exigențele societății românești și mai apoi de armonizare cu reglementările europene. Politicile actuale din domeniile migrație, azil și integrare a străini în România sunt elaborate astfel încât să asigure aplicarea legii într-un concept unitar de către instituţiile cu atribuţii pe această linie.
Citește și: Petre Tobă, șeful MAI: În fața problemei migrației sunt necesare eforturi ale tuturor statelor
În prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă, la nivel central și în fiecare județ al țării, servicii sau birouri care lucrează în interesul cetățenilor străinilor şi al comunităţii noastre, cu atribuţii în admisie și reglementarea dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, pe teritoriul României.
De asemenea, instituția mai administrează șase Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil – la Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare și Giurgiu, precum şi două Centre de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică – la Ilfov şi Arad.
Primul în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, administrat de Inspectoratul General pentru Imigrări, a transpus în practică, la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţi în pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara de origine.
Date statistice
La sfârşitul primului trimestru al anului 2016, din totalul de 10.9814 cetățeni străini, aflaţi pe teritoriul României, 64.493 provin din state terţe (cei mai mulţi provin din Moldova – 10.658 , Turcia – 9.039 şi China – 7.607 ) şi 45.321 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană ( Italia – 12.962, Germania – 5.492, Franţa – 4.981).
În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea cetățenilor străini se concentrează în mediul urban, indiferent de ţara/zona de provenienţă sau durata şederii.
Astfel, Municipiul Bucureşti a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceștia locuiesc şi în judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Constanţa.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE), angajare în muncă sau stabilirea permanentă pe teritoriul ţării noastre.
De asemenea, în perioada de referință, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru un număr de 229 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internațională. Cei mai mulți provin din Siria, Irak, Pakistan şi Somalia.
Dat fiind contextul internaţional, activitatea de prevenire şi combatere a şederii ilegale a cetăţenilor străini a fost intensificată, în această perioadă, astfel că un număr de 676 persoane au fost depistate în situaţii ilegale. Pentru 149 de cetăţeni străini au fost dispuse măsuri de părăsire a teritoriului ţării noastre, iar 83 au fost îndepărtaţi sub escortă.
Având în vedere angajamentele asumate de România la nivel european, în conformitate cu deciziile Uniunii Europene de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale,primii 15 refugiaţi aflaţi pe teritoriul Greciei au fost transferaţi în România.
Tot în acest context de solidaritate şi sprijin la efortul european de gestionare a fluxurilor de migranţi, 10 ofiţeri experţi în domeniul procedurilor de azil vor participa la acţiunile comune pentru gestionarea crizei migranţilor din Grecia. Patru deja au început misiunea în insula Lesvos.
