Constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi – Brăila – Tulcea a intrat în impas, după ce Consiliul Municipal (CLM) Galaţi a amânat luarea unei decizii în ceea ce priveşte această asociere.
După ce a participat la cea de a 4-a „trilaterală” Galaţi-Brăila-Tulcea, care a avut loc recent la Tulcea, primarul Galaţiului, Marius Stan, a convocat o şedinţă extraordinară a CLM, pe a cărei ordine de zi erau aprobarea asocierii municipiului Galaţi în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi-Tulcea-Brăila “Dunărea de Jos” şi aprobarea Actului Constitutiv şi al Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi- Tulcea-Brăila ”Dunărea de Jos”.
Nici unul din cele două proiecte de hotărâre nu a mai fost discutat, fiind retrase de pe ordinea de zi. Explicaţia oficială pentru retragerea celor două proiecte a fost că documentaţia fusese elaborată în mare grabă şi foarte multe detalii au generat dileme la care nu au fost găsite soluţii. „Voiam să validăm înfiinţarea asociaţiei, profitând de faptul că era un moment care puncta şi Ziua Europei. Din păcate, probleme de ordin tehnic legate de anumite articole din statut şi actul constitutiv ne-au făcut să amânăm proiectul pentru următoarea şedinţă. Era frumos să se fi întâmplat astăzi, însă, din păcate, nu s-a putut. Ăsta a fost şi unul dintre motivele principale pentru care am anunţat iniţial o şedinţă extraordinară”, a explicat primarul Marius Stan.
Neoficial: Nu s-au împărţit funcţiile
Explicaţiile neoficiale ale amânării aprobării asocierii vizează cu totul alte detalii. Se pare că după „trilaterala” de la Tulcea, la care a fost discutată înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Galaţi – Tulcea – Brăila “Dunărea de Jos”, autorităţile din Brăila şi Tulcea au cerut amânarea înfiinţării asociaţiei, întrucât nu s-au clarificat lucruri extrem de importante, cum ar fi modul de administrare şi conducere a asociaţiei, dar şi cel de colectare a taxelor. Nimeni nu confirmă aceste explicaţii. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a avut un răspuns evaziv: „Întrebaţi-i pe ei!”.
Alt motiv de carambol: priorităţile lui Stancu
Alte explicaţii „pe surse” se referă la cu totul alte explicaţii şi anume că nu s-a ajuns la un acord stabil nici în privinţa priorităţilor, fiind adoptate doar propunerile lui Bunea Stancu. La „trilaterala” de la Tulcea s-a stabilit ca primele priorităţi să fie realizarea podului peste Dunăre la Brăila şi obţinerea de la Ministerul Transporturilor a unei reduceri a „taxelor de canal” pentru navele care parcurg Canalul Sulina.
Un obiectiv conex podului peste Dunăre este construirea unui drum expres cu traseul Constanţa -Tulcea-Brăila-Galaţi-Focşani-Târgu Secuiesc. Chiar surse din PSD Galaţi susţin că cele două priorităţi, podul peste Dunăre şi reducerea „taxelor de canal” sunt două priorităţi ale preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. De câţiva ani, Bunea Stancu insistă pe obiectivul realizării podului la Brăila, unde albia Dunării este mai îngustă şi în consecinţă realizarea podului este mai ieftină. Postura de „ctitor” al podului în care pozează Bunea Stancu nu este pe placul tuturor. Apoi, Stancu este direct interesat şi de reducerea „taxelor de canal” în calitatea sa de om de afaceri, prin firma la care este acţionar majoritar, Bursagrirom SA Brăila, controlând şi Portul Hercules SA Brăila.
Dar şi autorităţile din Galaţi au priorităţi, dar acestea sunt ignorate la „trilateralele” lui Stancu. În toamna anului trecut, primarul Marius Stan relua ideea construirii podului peste Dunăre la Galaţi, întrevăzând prin asta şansa relansării turismului la Galaţi. Între timp, a mai apărut şi ideea unei subtraversări a Dunării în zona Galaţi. Proiectul construirii tunelului a intrat pe lista proiectelor strategice ale Primăriei Galaţi. Primarul Galaţiului a admis că o decizie cu privire la realizarea podului la Brăila sau a subtraversării la Galaţi va fi luată de Ministerul Marilor Proiecte, condus de Dan Şova.
Din lista neînţelegerilor nu puteau lipsi nici cele de natură politică şi nu ar fi vorba de unele fricţiuni care apar între formaţiunile din USL, ci chiar „incompatibilităţi“ între lideri locali ai aceluiaşi partid. Preşedintele CJ şi PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a devenit iniţiatorul şi susţinătorul înfocat al dezvoltării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară care să cuprindă Galaţiul şi Brăila. Acum, miza sa este ca prin înfiinţarea, fie şi numai pe hârtie, a acestui pol de dezvoltare să se obţină stabilirea capitalei Regiunii Sud Est – la Brăila. Dar liderii PSD Galaţi nu pot uita că din 2004 şi până acum Bunea Stancu s-a opus dezvoltării zonei metropolitane dintre Galaţi şi Brăila, prin blocarea eliberării de către autorităţile din Brăila a autorizaţiilor de construcţie pentru blocurile şi staţia de epurare din Cartierul Siret. În consecinţă, liderii PSD Galaţi nu participă la „trilateralele“ iniţiate de Bunea Stancu. Singurul reprezentant al PSD Galaţi, preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, a fost prezent la prima „trilaterală“, de la Brăila şi la cea de-a doua, de la Galaţi. În rest, nici un reprezentant al PSD Galaţi nu a participat la aceste întâlniri. Şi firesc, aceste absenţe îl nemulţumesc pe liderul PSD Brăila.
„Scopul întâlnirii noastre este de a încerca să clarificăm dacă ne dorim sau nu să devenim ceea ce cred că merităm, Dunărea de Jos. Nu toată lumea înţelege că efortul pe care noi încercăm să îl facem nu este în interesul lui Stancu, al lui Marius Stan sau cui vreţi dumneavoastră. Unii au luat-o într-o zonă din asta, în care nici măcar nu mai participă. De exemplu de la PSD Galaţi, din câte ştiu nu a venit nimeni, nici de la municipiu, nici de la judeţ. Nu mi se pare corect şi în interesul Brăilei, Tulcei sau Galaţiului. Dacă do–rim să continuăm putem să o facem, nu dorim, nu mai con–tinuăm. O să mergem toţi într‑un viitor foarte apropiat în alte zone (la Constanţa – n. red.) să ne rezolvăm problemele administrative“, declara Bunea Stancu după cea de a treia trilaterală. Cum nici la a patra trilaterală nu au participat reprezentanţi ai PSD Galaţi, preşedintele PSD şi CJ Brăila are toate motivele să fie nemulţumit.
