Alexandru Muraru, în vârstă de 30 de ani, a fost numit de ministrul Culturii, Daniel Barbu, în funcţia de preşedinte-director general interimar al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), instituţie ce gestionează, coordonează şi finanţează politica în domeniul patrimoniului, informează Mediafax.
Reprezentanţii Institutului Naţional al Patrimoniului au precizat că Alexandu Muraru deţine funcţia de director interimar al INP începând cu data de 15 aprilie, după ce postul a fost eliberat de directorul general în funcţie, Cristian Petcu.
„Domnul Cristian Petcu a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii începând cu 5 martie, iar, potrivit procedurilor, postul a fost preluat de un interimar”, au spus reprezentanţii INP. Aceştia au adăugat că Petcu este „suspendat” din funcţia pe care o deţinea la INP pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea de secretar de stat, iar, conform legii, interimatul este valabil timp de şase luni. „În acest timp, vom vedea ce decizie iau reprezentanţii Ministerului Culturii, instituţie sub autoritatea căreia suntem”.
„Am preferat să aducem pentru acest post o persoană din afară, cu un profil academic consistent, care să nu aibă nicio legătură cu toate problemele cu care s-a confruntat această instituţie până în prezent. Domnul Alexandru Muraru este numit director interimar al INP pe o perioadă de până la maximum şase luni, mult mai scurtă sperăm noi. Acum lucrăm la constituirea unei comisii de concurs pentru postul de director al instituţiei, o comisie pe care o dorim, de asemenea, imparţială”, a spus ministrul Culturii, Daniel Barbu.
Potrivit unui comunicat remis Mediafax, Alexandru Muraru este doctor în ştiinţe politice (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi), cercetător ştiinţific şi profesor asociat în Departamentul de Ştiinţe Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este, de asemenea, cercetător asociatla Institutul Român de Istorie Recentă din Bucureşti. A beneficiat de burse de studii la University of Utrecht (Olanda), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, S.U.A) şi de o bursă doctorală finanţată de Comisia Europeană prin programul POSDRU (2008-2011). A susţinut numeroase conferinţe internaţionale şi a participat la seminarii şi programe academice în Europa şi America de Nord. A absolvit două programe de master, în istorie românească şi ştiinţe politice, ambele în cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. Publică frecvent studii, articole şi recenzii pe teme de istorie recentă, relaţii internaţionale sau teorie politică. În perioada 2005 – 2009 a fost consilier la cancelaria premierului României, iar în intervalul aprilie – decembrie 2007 a fost consilier personal al ministrului Justiţiei. În perioada 2011 – 2013 a fost consilier pentru Parlamentul României. În mai 2008, a fost decorat cu medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.
Alexandru Muraru îl înlocuieşte pe Cristian Petcu, numit secretar de stat în Ministerul Culturii. Acesta a obţinut funcţia de director al INP în urma unui concurs anunţat de Ministerul Culturii şi desfăşurat în perioada 17 octombrie – 10 decembrie 2012, după ce a deţinut funcţia de director interimar al aceleiaşi instituţii. Când a fost numit, prin detaşare, în această funcţie, Petcu era director interimar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), poziţie pe care o ocupa de trei ani.
Pe 26 septembrie 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului a făcut obiectul unei percheziţii a poliţiştilor, ca urmare a unor anchete efectuate de ofiţerii de la departamentul de investigare a fraudelor de la Poliţia Capitalei, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Astfel, poliţiştii au efectuat 14 percheziţii la persoane suspectate că ar fi obţinut ilegal contracte de achiziţii publice de peste 2,2 milioane de euro, iar în dosar ar fi fost vizaţi şi angajaţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, suspectaţi de abuz în serviciu.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, printre suspecţi ar fi fost şi angajaţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, care ofereau achiziţii publice pentru restaurări şi construcţii.
Contactat de MEDIAFAX, ministrul Culturii din acea perioadă, Puiu Haşotti, a declarat că instituţia pe care o conduce nu este implicată cu nimic în cercetări, precizând, totodată, că „cine a greşit răspunde”.
„Ministerul Culturii nu este implicat cu nimic. Ministerul Culturii dă doar semnăturile când se decide Programul Naţional de Restaurare, apoi totul se desfăşoară la Institutul Naţional al Patrimoniului. Rămâne să vedem ce zice Poliţia. Cine a greşit răspunde”, a spus Puiu Haşotti.
Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi coordonează întreaga activitate a instituţiei.
INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.
De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelelor istorice naţionale şi a celor incluse în lista patrimoniului naţional, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO.
În acelaşi timp, INP dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu.
Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona şi Horia Teodoru.
