Iar aceasta după ce Alianța a întâmpinat, în ultima perioadă, contestări din partea liderilor statelor care o alcătuiesc, precum și conflictul recent dintre SUA și Turcia, state membre fruntașe. În viziunea mea este vorba, fără îndoială, de o celulă de criză mascată cu acestă titulatură edulcorată.
Ultima criză în NATO – opoziția turcească
După conflictul intermitent cu SUA privind puciul din 2016 și apoi invazia din nordul Siriei, Turcia a ajuns să blocheze planuri de apărare colectivă pregătite de NATO cu privire la ţările baltice şi Polonia, atât timp cât Alianţa Nord-Atlantică nu o susţine politic mai apăsat în lupta pe care o poartă împotriva combatanţilor kurzi în nordul Siriei, au declarat marți patru surse din cadrul blocului militar occidental pentru Reuters.
Guvernul turc şi-a îndemnat ambasadorul la NATO să nu semneze aceste planuri, iar delegaţia turcă a ridicat tonul atât în cadrul unor întâlniri oficiale, cât şi în convorbiri private, pentru ca Alianţa să desemneze ”organizaţie teroristă” Unităţile Protecţiei Poporului (YPG). Evident, cerința turcilor este o imposibilitate, fiindcă YPG este o miliţie kurdă aliată a Occidentului în Siria împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
Incidentul este încă una dintre dificultăţile cu care membrii NATO se confruntă în a se înţelege în probleme considerate cruciale.
Fără consensul Turciei, NATO urmează să se confrunte cu dificultăţi în a implementa planuri militare de apărare a Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, în eventualitatea unei agresiuni a Rusiei, în urma anexării Crimeei de către Moscova şi a războiului cu separatişti proruşi în estul Ucrainei care i-a urmat în 2014. ”Ei (turcii) îi iau pe europenii din (Europa de) Est ostatici, blocând aprobarea acestui plan atât timp cât nu obţin concesii”, a declarat una dintre sursele citate.
Altă sursă consideră că acest comportament al Turciei este ”destabilizator”, în momentul în care NATO încearcă să-şi strângă rândurile atât în urma criticilor lui Trump, care a pus la îndoială relevanța Alianței, cât şi ale lui Macron, care a apreciat la începutul lunii că aceasta se află într-o stare de ”moarte cerebrală”.
La sediul NATO, diplomaţi îşi exprimă speranţa unui compromis, în contextul în care Ankara vrea ca liderii Alianţei să aprobe un plan revizuit care detaliază răspunsul militar colectiv în cazul unei agresiuni vizând teritoriul turc, au subliniat două surse diplomatice.
Soluția năstrușnicei celule de criză
Pentru a răspunde preocupărilor legate de viitorul Alianţei nord-atlantice, la summitul acesteia din 4 decembrie de la Londra va fi adoptată probabil o propunere franco-germană de creare a unui grup de personalităţi respectate, sub auspiciile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Înţelepţii” ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.
„Încercăm să canalizăm şocul electric produs (de comentariile lui Macron) pentru a structura o dezbatere politică”, a spus un înalt diplomat francez implicat în aceste discuţii. Potrivit acestuia, scopul este de a pune bazele unei „alianţe transatlantice reechilibrate”, cu recunoaşterea din partea Europei a faptului că balanţa înclină în acest moment spre Washington.
Grupul de „înţelepţi” va avea probabil un număr mic de membri, care vor fi oameni de stat, dar şi alţii de la care sunt aşteptate idei „mai radicale”.
Participanţii la summitul din 4 decembrie vor conveni probabil, într-un gest de bunăvoinţă în direcţia lui Trump, să contribuie mai mult la costurile operaţionale ale NATO şi să scadă cota anuală de cheltuieli a SUA pentru sediul şi personalul NATO, din 2021, și să aibă pregătite pentru luptă mai multe trupe, nave şi avioane.
„Fireşte, nimeni nu ştie ce va spune Trump”, a comentat un înalt diplomat european din NATO. „Dar în momentul de faţă nu ştim nici ce va spune Macron sau (preşedintele turc Recep Tayyip) Erdogan”, a menţionat acesta.
Summitul de o zi de la Londra, care va avea loc la un club de golf de lux, va fi mai scurt decât de obicei pentru a preveni prelungirea disputelor diplomatice, cu toate că este unul aniversar, marcând 70 de ani de la crearea Alianţei, iar Marea Britanie ţine să-şi demonstreze calităţile de gazdă, având în vedere că se pregăteşte să plece din Uniunea Europeană, notează Reuters.
