România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, achiziţiile publice fiind, din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea banilor, domeniul cel mai sensibil, potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), citat de Mediafax.
Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval.
„România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor din EU 27 şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, care este dublu faţă de Spania (158 milioane de euro) şi de 15 ori mai mult decât Polonia (24 de milioane) sau Germania (22 de milioane)”, a declarat, luni, Elena Iorga, la conferinţa de lansare a unei culegeri ce cuprinde note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor finanicare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale.
Totodată, directorul de programe al IPP a menţionat că valoarea medie a unei corecţii financiare aplicate într‐un proiect cu finanţare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13 la sută din bugetul unei contract de achiziţie publică, media unei corecţii fiind de circa 400.000 de euro.
Din aproximativ 170 de milioane de euro reprezentând fonduri care au fost disponibile prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, nu s-a folosit sau alocat niciun leu pentru pregătirea
beneficiarilor de proiecte pentru prevenirea aplicării de corecţii financiare, au mai arătat reprezentanţii IPP.
„Cel mai frecvent aplicate corecţii financiare sunt cele în valoare de cinci la sută din bugetul unei achiziţii, respectiv 25 la sută din valoarea contractului, dar există şi situaţii în care s‐au aplicat corecţii de 100 la sută din valoarea respectivului contract”, a mai arătat Elena Iorga, care a dat ca exemplu Consiliul Judeţean Olt, unde corecţia financiară primită a fost în valoare de 16.994.012 lei (aproximativ 3,7 milioane de euro).
Cea mai mare corecţie financiară aplicată într‐un proiect a fost în cazul Consiliului Judeţean Tulcea, pentru un contract de lucrări, valoarea acesteia fiind de 30.655.809 lei, adică aproximativ şapte milioane de euro.
Iniţiatorii culegerii de note de constatare au arătat, cu acelaşi prilej, că domeniul cel mai sensibil din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea fondurilor europene îl reprezintă achiziţiile publice, care constituie şi cea mai importantă cauză a neeligibilităţii cheltuielilor efectuate.
Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Tudor Pendiuc, a arătat că cea mai mare parte a dificultăţilor şi problemelor apărute în procesul de implementare a proiectelor cu finanţare europeană „îşi au izvorul în lipsa de colaborare şi solidaritate care trebuie să existe între autorităţile locale şi cele centrale sau de control”.
„Trebuie să înţelegem că, dacă aceşti bani se pierd, îi pierde România, şi nu entitatea publică locală «X» sau entitatea publică judeţeană «Y»”, a mai sus Pendiuc.
Iniţiatorii culegerii de note de constatare au mai arătat că, în urma colectării datelor din teren, pentru rezolvarea greşelilor întâlnite în domeniul achiziţiilor publice şi, implicit, pentru scăderea corecţiilor financiare aplicate, este necesar ca autorităţile de control să elaboreze ghiduri pentru prevenirea aplicării de corecţii financiare, cu exemple din practică, dar şi să unifice jurisprudenţa în materia actelor de control şi de aplicare a corecţiilor financiare.
Reprezentanţii IPP au mai precizat că este necesară modificarea ordonanţei privind achiziţiile publice (OUG 34/2006) şi unificarea procedurilor de achiziţii sau implementare pentru toate
programele operaţionale în viitorul exerciţiu financiar 2014‐2020, dar şi elaborarea de modele standard a documentaţiilor de atribuire.
Potrivit IPP, culegerea „Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor finanicare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” a fost realizată în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi cu sprijinul societăţii de avocaţi „Ţucă Zbârcea şi Asociaţii”.
Culegerea cuprinde un număr de o sută de speţe, colectate de reprezentanţii IPP de la primării municipii reşedinţă de judeţ şi consilii judeţene, şi redă conţinutul notelor de constatare a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare emise de către autorităţile cu competenţe de control, respectiv Autoritatea de Audit şi Autorităţile de Management, corespunzătoare unor contracte de achiziţii finanţate în cadrul Programelor Operaţionale (POR, POS Mediu, PODCA şi POSCCE).
