Ce locuinţă e potrivită pentru cumpărat

Un studiu DTZ Echinox arată că piaţa rezidenţială din România rămâne subdezvoltată în anul 2016, iar investitorii vor continua să achiziţioneze terenuri pentru dezvoltări pe termen lung.

Orice tip de locuin­­ţă poate fi o re­­co­­­­man­­dare pentru o per­­soa­­nă interesată să facă o achiziție în București, explică analistul imobiliar Ion Cătuţoiu. „O familie cu trei copii şi, respectiv, un tânăr burlac, care vrea doar să se distreze şi să locuiască, au nevoi total opuse. Cineva care lucrează pe Autostrada A1, în Dragomireşti-Vale, iar soţia lui la o şcoală din Militari, respectiv tânărul burlac ce munceşte în Pipera, iar soţia lui în Centru, au nevoi total diferite“, a explicat expertul, pentru „România liberă“.

Ion Cătuţoiu mai arată că, pe de altă parte, dacă întrebarea este „Unde să investesc ca să am plusvaloare?“, răspunsul corect ar fi acolo unde se închiriază foarte bine. „Dar, recomanda­­rea pentru cineva ce doreşte o locuinţă de locuit este să şi-o cumpere oriunde e zona sa de interes şi are facilităţi şi utilităţi, ca mijloacele de transport, şcoala, grădiniţa, zonele comerciale, liceul”, atrage atenţia Ion Cătuţoiu.

Bucureştiul, susține analistul imobiliar, este singura capitală mare din Europa, subdezvoltată în interiorul primului inel de Centură. „Mă refer în special la infrastructură şi la ideea de urbanizare. Bucureştiul se poate dezvolta însă şi în exterior, în momentul în care are mijloace de transport rapide”, a explicat Ion Cătuţoiu.

Situaţia din Militari, unde acum ajungi greu şi din care ieși greu, se va replica şi în alte zone, explică expertul. „Aşa va fi în zona bulevardului Theodor Palla­dy. Este deja situaţia în zona Floreasca, la mall-ul Promenada. Peste tot va fi la fel“, prevesteşte Ion Cătuţoiu.

Şi totuşi, care sunt direcţiile în care se va dezvolta piaţa imobiliară din Capitală? „Aş vedea o dezvoltare exact pe axele propuse pentru dezvoltarea Metroului. Adică, toate zonele care sunt în primul inel de centură şi foarte agresiv spre nord şi sud. Înspre sud, este foarte mult loc, pentru că șoseaua de centură este aici foarte aproape de centrul oraşului, iar în apropierea centurii este încă foarte mult teren de dezvoltare şi există acces la metrou”, a explicat analistul imobiliar.

Ion Cătuţoiu prevesteşte că „Bucureştiul se va transforma într-o zonă metropolitană în stil balcanic. Ca să dezvolţi o metropolă, în principiu trebuie să ai un plan de dezvoltare metropolitană. Acesta există de vreo 10 ani la Primăria Munici­piului Bucureşti, cu perdea verde, cu dezvoltări de infrastructură, cu aeroport în sudul orașului.

Dezvoltare coerentă

Ce se va întâmpla în provincie va depinde, ca şi în cazul Bucureştiului, de dezvoltarea economică. De exemplu, acum sunt vedete Clujul, Craiova şi regiunea Timişoara – Arad. „Iaşiul şi Bacăul se dezvoltă de asemenea”, a precizat Ion Cătuţoiu.

Pe de altă parte, DTZ Echinox arată că retailerii dominanţi, ope­ratori de tip „big box”, continuă să aibă planuri de extindere în Bucureşti şi vor fi printre cei mai activi cumpărători în acest an, vizând în principal zonele cu densităţi rezidenţiale ridicate.Acestea sunt cele în care dezvoltatorii vor încerca să ofere soluţii alternative pentru malluri sau parcuri de retail foarte mari apropiate de regiunile puternic populate. „Este exact ceea ce făcea Ceauşescu cu minicentrele comerciale de tip «circul foamei», din mijlocul cartierelor, dar într-o idee modernă. Dezvoltă tot: infrastructură, şcoli, centre culturale, centre comerciale. Aceea înseamnă dezvoltare coerentă”,  a precizat Ion Cătu­ţoiu.

De exemplu, divizia de rezidenţiale a suedezilor de la Ikea, Vastint, a achiziţionat la începutul acestui an un teren de 48 ha în regiunea Băneasa – Siseşti pentru un proiect mixt, preponderent rezidenţial. Ikea şi Skanska, pe de altă parte, au investit puternic şi pe piaţa office. Prima  a achiziţionat un teren în estul Capitalei, iar Skanska două, unul în zona Barbu Văcărescu – Floreasca, celălalt în zona Politehnica. În primul trimestru al anului 2016, au fost tranzacţionate terenuri cu destinaţie comercială în valoare de 35 de milioane de euro, valoare dublă faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. 

35 de milioane de euro este valoarea terenurilor cu destinaţie comercială tranzacţionate în T1 2016, dublă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.