Textul moţiunii cuprinde numeroase reproşuri la adresa ministrului şi a guvernului PNL, începând cu acuzaţia că, prin declaraţii alarmiste, a generat probuşirea cursului leu-euro.
Textul integral al moţiunii:
De la nenumăratele și nevinovatele declarații publice făcute de peneliști, dintre care domnul Cîțu, considerat un mare profesionist, s-a remarcat în mod special, până la măsuri și fapte concrete ce trebuie aplicate din momentul în care au preluat frâiele guvernării este o cale lungă și anevoioasă.
Pentru că, în Opoziție fiind, și-au permis să facă declarații absolut aberante și alarmante despre economie și despre o criză iminentă în care românii ar urma să intre, cu acuzații, insinuări și manipulări pline de ridicol, toate în încercarea de a submina încrederea în economie și a ajunge la ceea ce se numește o profeție auto-realizaată: sabotând încrederea în economie, întregul eșafodaj economic ar fi avut de suferit, iar liberalii s-ar fi lăudat că au avut dreptate, când, de fapt ei, au inițiat toată criza. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că românii sunt mai inteligenți decât propaganda PNL și pentru că PSD a lucrat serios și responsabil la clădirea economiei românești și la crreșterea nivelului de trai.
Dar acum, când liberalii sunt la guvernare, când se presupune că își asumă cu responsabilitate deciziile pe care le iau pentru și în numele acestei țări, chiar ar trebui să vedem altceva. Ar trebui să vedem, cum îi place lui Klaus Iohannis să spună, fapte nu vorbe.
Nu se poate spune că PNL-ul, fie aflat în opoziție, fie la putere, în ultimii 30 de ani, a reușit vreodată o performanță economică deosebită, iar acesta se poate oricând dovedi cu date și cifre, dar acest P(D)NL, acest amestec letal ce poartă, metaforic vorbind, moștenirea unei negre găuri a AUSTERITĂȚII economice și sociale, va face România prizoniera unei proceduri de deficit excesiv cu potențial de a afecta ratingul de țară și cu toate consecințele negative și de INSTABILITATE pe care aceasta le poate genera.
Cu siguranță, foarte mulți vor pune întrebarea legată de oportunitatea unei moțiuni în acest moment, la fix o lună de zile de la preluarea mandatului de către acest guvern și a portofoliului de ministru al finanțelor de către domnul Cîțu.
Răspunsul este că, NU, nu aveam de gând să recurgem la acest instrument democratic de sancționare a activității unui guvern și a unui ministru de finanțe decât după o perioadă de activitate, o perioadă de documentare, de analiză și decizie, și mai puțin de comentarii, aluzii și speculații publice făcute chiar din interiorul unei instituții respectabile a statului – Ministerul Finanțelor Publice. Însă domnul Cîțu, în calitate de ministru, și-a permis să facă declarații hazardate și iresponsabile doar pentru a servi unor comenzi politice ale partidului pe care îl reprezintă într-un moment cu maximă expunere publică – campania electorală pentru alegerile prezidențiale.
Din cauza declarațiilor și acțiunilor iresponsabile ale domnului Cîțu și incapacității dumnealui de a înțelege rolul unui ministru de finanțe ne aflăm în fața unor premiere nedorite și periculoase pentru un guvern.
Niciodată până acum nu s-a întâmplat ca un ministru de finanțe la început de mandat să acționeze contra intereselor economiei și populației prin declarații si actiuni extrem de grave și total neadevărate. În permanență de la învestire noul ministru al finanțelor a aclamat colapsul economiei naționale și fraude bugetare. Declarațiile total iresponsabile ale noului demnitar au determinat chiar guvernatorul BNR să iasă la rampă pentru a liniști piețele.
Mai mult, domnul Cîțu, care s-a ascuns atât timp în spatele unor mesaje publicate pe contul de Facebook, și-a permis de curând, tot în calitate de ministru al finanțelor, să amenințe cu sancțiuni personalul, funcționarii publici din minister, în cazul în care nu răspund solicitărilor de a-și asuma personal prezentarea de date și informații care să confirme teoria isteriei, panicii și dezastrului economic moștenit. Ori așa ceva este INACCEPTABIL!
Imediat după jalnica sa conferință de presă susținută într-o instituție a statului, i s-a cerut dumnealui și premierului Orban, să vină, în cel mult două săptămâni, cu documente și date reale legate de situația economică de la momentul preluării mandatului, cu dovezi și probe care să susțină toate afirmațiile iresponsabile despre existența unor bugete paralele sau a unor grupuri infractionale organizate pentru a jefui finanțele acestei țări.
Vor putea acum, cu ocazia primei „moțiuni simple”, atât domnul Orban, cât și domnul Cîțu, să răspundă în fața Parlamentului și să aducă toate aceste dovezi. E bine că această „moțiune” vine după o perioadă agitată de campanie electorală și că avem ocazia să ne reașezăm cu calm și profesionalism la masa dezbaterilor reale, a argumentelor pertinente și, nu în ultimul rând, a măsurilor și soluțiilor ce țin de finanțele și economia țării.
Totuși, se pun atatea întrebări: cu cine facem asta? cu cine vrem să stăm la masa dezbaterilor? pe cine și pe ce ne bazăm? cu cine vrem să găsim soluții?
O să vă aduc aminte cu cine.
Cu un domn Cîțu care târăște cu greu după sine un trecut marcat de acuzația privind cel mai mare atac pe curs și care, culmea ironiei, vorbește acum despre prăbușirea leului! Cu cel care face o apologie a teoriei „găurii” bugetare, a falsului și dezastrului bugetar, fără a fi el însuși în stare să conceapă un buget pentru anul 2020.
Cu cel pe care conducerea BNR îl acuza, în iunie 2013, că face greșeli elementare, pentru care studenții de anul I ai oricărei facultăţi cu profil economic, ar fi notați cu nota 2 “domnul Florin Cîţu ne arată că nu ştie să calculeze o rată medie anuală a inflaţiei pe un interval de timp, în cazul analizat 1991-2012. Ce greşeală flagrantă face? Utilizează media aritmetică simplă în loc de media geometrică.“
CITEȘTE ȘI: NU ignora aceste sunete la maşină! Sunt semnele că trebuie să mergi urgent la service
Cu cel care a ajuns, printr-un concurs nefericit de împrejurări, să fie astăzi ministru al finanțelor. Un ministru care nu poate să șteargă sau să își conteste nici trecutul, nici afirmațiile publice iresponsabile. Voi reaminti doar câteva dintre acestea:
„Cam tot ce am găsit aici a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Mai mult, am aflat că situaţia reală nu era cunoscută şi nu era anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Deci informaţiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este că, în ultimii 3 ani, economia României a fost condusă după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanţelor Publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe. Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru fisc şi unul pentru el”
„În medie salariile nete ale bugetarilor sunt duble faţă de cele din sectorul privat. DUBLE! (…) Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanţă, tot felul de sporuri, pensii speciale şi mai ales trebuie să accepte să fie concediaţi atunci când nu-şi fac treaba. A lucra în sectorul public nu trebuie să mai arate ca un premiu. Ca şi cum cel care ajunge acolo a câştigat la loterie şi este aranjat pe viaţă”
„O depăşire a ţintei de deficit de 3% înseamnă lucruri negative pentru România. Asta arată că la MFP lucrurile au scăpat de sub control, nu ştim ce s-a întâmplat în septembrie, dar eu mă angajez să respect pe cât posibil tratatele semnate cu UE”
„Nu am nevoie să cer rapoarte pentru a şti situaţia de la MFP. Ce am spus eu a confirmat şi Comisia Europeană. Execuţia bugetară a fost falsificată, tocmai pentru a influenţa deficitul bugetar”
„Situaţia reală din economie. Nu era cunoscută şi anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Economia a fost condusă după două bugete. Unul prezentat în parlament şi unul folosit pentru baronii locali, un buget paralel. După mine, ce s-a întâmplat în ultimii trei ani arată a subminarea economiei naţionale”
Dacă este cineva de acord cu faptul că astfel de declarații publice sunt normale, cu atât mai mult cu cât sunt doar declarații, nesusținute cu probe și dovezi, adică pure speculații (iar dl. Cîțu știe foarte bine ce presupune asta!), atunci avem o gravă problemă de siguranță. De atentat la stabilitatea și siguranța economică a României! Atunci când oficiali ai statului român fac afirmații iresponsabile și grave menite să inducă neîncredere în economie, atât neîncredere internă, cât, mai ales, neîncrederea partenerilor noștri externi, a instituțiilor financiare și economice, a forurilor europene, organizațiilor internaționale, agențiilor de rating, investitorilor și guvernelor statelor din întreaga lume, atunci chiar avem o situație de atentat la securitatea economică a țării.
CITEȘTE ȘI: Mit sau adevăr? Cele mai cunoscute zvonuri despre diabet care NU trebuie crezute
Dacă este cineva care consideră că deprecierea din ultima perioada a leului, ulterior preluării guvernării de către PNL, nu are nicio legătură cu avalanșa de declarații iresponsabile scoase din obscuritatea unei pagini personale de Facebook și aduse în lumina reflectoarelor la nivel de poziții oficiale și atitudini publice „asumate”, atunci am ajuns în situația unei harababuri la nivelul puterii executive, ce ar putea degenera într-o degringoladă la nivelul întregii țări.
De aceea, niciun scop politic nu poate justifica demersurile pline de politicianism și demagogie la nivelul clasei politice. De aceea, oamenii politici care ocupă funcții de decizie la nivel guvernamental, trebuie să învețe să facă aceasta delimitare atunci când mesajul politic este de natură a aduce un deserviciu oricăror interese ale statului – INTERESULUI NAȚIONAL!
Declarațiilor iresponsabile ale mebrilor actualului guvern PNL, se adaugă o pleiadă de afirmații asemănătoare din partea multor altor oameni din anturajul acestui guvern și al președintelui Iohannis, ca de exemplu:
– consilierul dlui Iohannis, președintele Casei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, vorbea despre concedierea a 400.000 de bugetari și aplicarea impozitului progresiv pe salarii;
– consilierului dlui Orban, Cristian Păun, spunea că majorarea pensiilor din 2020 este o iluzie;
– senatorul și actualul ministru liberal, Florin Cîțu, declara necesitatea anulării voucherelor de vacanță, a sporurilor și bonusurilor pentru bugetari, impozitării salariilor IT-iștilor și a celor care lucrează în cercetare-dezvoltare;
– consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, alături de toți ceilalți deja aminiti, susțineau desființarea salariului minim pe economie;
– tot Florin Cîțu, susținea sus și tare că este necesară înghețarea tuturor programelor de investiții finanțate din buget, până la o dată neclară;
– însuși dl. Iohannis, in calitate de președinte și întreg PNL-ul au susținut, la unison, nevoia modificării Legii salarizării, pentru anularea majorărilor prevăzute pentru sectorul bugetar (cu un sfert din diferența rămasă din momentul intrării în vigoare a legii, până în 2022) și a majorării anticipate a salariilor din invățământ de la 1 septembrie 2020 (direct la nivelul din 2022), pentru că nu sunt bani de salarii și că majorările sunt exagerate!!
Tot într-un moment de maximă inspirație și adâncă reflecție, actualul ministru Cîțu anunța plin de entuziasm (a nu se întelege neapărat de euforie!) cele 25 de măsuri pe care guvernarea liberală urma să le adopte în primele 24 de ore – și era un MUST-HAVE:
1. „Demiterea conducerilor tuturor instituțiilor de stat care prin puterea statutului lor ar fi trebuit să nu acționeze politic în economie- de ex. ASF, ANAF, CC, CC, CNSP etc.
2. Înghețarea tuturor programelor de subvenții (de la buget) și ajutor de stat până la finalizarea unei analize care să arate dacă banii cheltuiți de la buget au randament pozitiv în economie.
3. Reducerea taxelor pe forța de muncă – forța de muncă este suprataxată în guvernările PSD și PSD +ALDE. Taxarea echitabilă a factorilor de producție.
4. Introducerea principiului 85/15 = angajații din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajaților din economie!!!
5. COTA UNICĂ de IMPOZITARE!
6. Eliminarea supraaccizei combustibil
7. Eliminare suprataxare contracte part time
8. Eliminarea CAS la alte venituri decât salarii
9. Eliminarea taxei pe stâlp II
10. Eliminarea TVA defalcat
11. Eliminare suprataxare sector energie
12. Eliminarea restricțiilor care fac imposibilă determinarea prețurilor de piață, în sectorul energie
13. Eliminare suprataxare sector comunicații
14. Eliminare suprataxare sistem financiar-bancar
15. Eliminarea restricțiilor care fac imposibilă determinarea prețurilor de piață, în sectorul financiar-bancar
16. Eliminare suprataxare utilități publice
17. Eliminarea cerinței care impune creșterea capitalului social pentru administratorii pilonului II de pensii
18. Eliminarea impozitului pe dividende
19. Eliminare impozitare pe cifra de afaceri
20. Eliminarea condițiilor impuse de ANAF companiilor care cer să devină plătitor de TVA. Companiile devin plătitor de TVA IMEDIAT pe baza unei cereri simple
21. Eliminare taxe, comisioane pentru eliberarea de documente oficiale (inclusiv CI, pașapoarte, carnet de conducere etc) cetățenilor români în țară și în străinătate
22. Eliminarea, pentru o perioadă de 5 ani, a tuturor restricțiilor la importul de forță de muncă calificată și necalificată
23. Eliminarea restricțiilor la importul de tehnologie din UE, UK și SUA, în special în domeniile sănătate și educație
24. Eliminare pensiilor speciale!!!
25. A venit momentul: Retrocedarea în maxim 12 luni a proprietăților – imobile, terenuri, păduri – confiscate de regimul comunist!!! Pentru proprietarii care au peste 65 de ani, retrocedarea se face imediat!”
Guvernul s-a instalat, efectul energizantului a trecut și iată că la fix o lună niciuna dintre aceste măsuri – care fantastice, care sarcastice – nu doar că nu a fost luată, dar nici măcar nu are vreo urmă de proiect în vreun stadiu de implementare!
În fapt, singura „certitudine” după învestirea guvernului Orban și instalarea dlui. Cîțu la finanțe este, în acest moment, scăderea leului în raport cu euro și dolarul american, ceea ce se va traduce pentru populația României în creșterea facturilor, a prețurilor bunurilor și tarifelor la servicii, a ratelor la creditele bancare și inflație.
Cursul de schimb leu / euro și leu / dolar tinde să ajungă la maxime istorice. Băncile vând cu 4,79- 4,85 lei per euro. Dolarul creşte si el conform cotațiilor stabilite pe piețele internaționale în raport cu euro. Deprecierea leului arată însă că investitorii nu privesc cu încredere viitorul României după venirea PNL la guvernare.
Astfel, luna noiembrie a venit cu recorduri de depreciere monedei naționale, iar principala cauza este inconștiența declarațiilor publice făcute de domnul Cîțu, din postura de ministru de finanțe.
Si atunci, domnule Cîțu, domnule Orban, nu cumva deprecierea leului din luna noiembrie reprezintă subminarea economiei naționale?
Dacă nu sunteți convins că este așa, vă mai dau două dovezi în sprijinul acestei afirmații:
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, luni, 2 decembrie de Banca Naţională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,99%. Luni, acest indice a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din 29 octombrie, când a fost tot 3,03%.
ROBOR) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă. Oare ce impact asupra lichidității au avut declarațiile dlui Cîțu și modul în care a ales să se împrumute?
Dar mai grav de atât este cât de mult a costat nota de plată pe care BNR a trebuit să o plătesacă pentru a apăra cursul de schimb, vulnerabilizat de declarațiile lui Vasile Cîțu.
Luni, 2 decembrie a.c., BNR a emis un comunicat conform căruia rezervele valutare internaționale ale României au scăzut cu 1 miliard de euro în luna noiembrie. Dacă ne uităm cu atenție, vedem că între 1 – 1,2 (alte voci de pe piață spun 1,7) miliarde de euro au fost risipite din rezerva valutară pentru a menține cursul de schimb euro-leu sub pragul psihologic de 4,8.
Pe termen scurt și cât se poate de concret, atât ne-a costat împăunarea dlui Cîțu în lupta sa cu PSD, dar și iresponsabilitatea declarației cu metafora bugetelor paralele.
Peste toate acestea se adaugă și rectificarea bugetară negativă promovată de Ministrul Cîțu al Finanțelor și îmbrățișată de toți miniștrii PNL. O rectificare negativă care nu doar că putea fi evitată, așa cum au arătat toți specialiștii adevărați în economie, dar care a fost inițial promovată pentru a justifica austeritatea care va urma.
Singura realitate este că atât timp cât Cîțu vorbește public, economia românească are de suferit. Să îl bănuim pe domnul Cîțu de neștiință sau de neînțelegerea modului în care funcționează piața valutară sau să ne întrebăm dacă acum, din poziția de ales al poporului român și de înalt demnitar al statului român, este jucător activ împotriva monedei naționale, ajutând speculatorii de pe piața valutară să facă profituri importante pe spinarea românilor de rând? Bănuim că deprecierea monedei naționale a mai fost domolită de BNR, oficialii băncii centrale încercând să calmeze piețele prin declarații publice, “moral suation” si nu numai.
Însă, slăbiciunea indusă leului se va multiplica în economie. Brambureala Guvernului și a ministrului de finanțe privind salariul minim și deficitul bugetar au dus deprecierea leului la maxime istorice. Acesta este primul mesaj al investitorilor, al sectorului privat. Vor urma reduceri ale producției și ale numărului de locuri de muncă. De ce? Pentru că producția națională se bazează pe importuri de energie și materii prime, iar acestea devin mai scumpe din cauza iresponsabilității guvernului PNL.
Din altă perspectivă, deprecierea monedei naționale este un vot de blam la adresa actualului Guvern chiar din partea mediului privat, cel pe care clamați că îl reprezentanți!
Alte „certitudini” vor urma în perioada următoare, tocmai pentru a justifica o cădere a veniturilor bugetare care va rezulta în urma măsurilor economice anunțate în programul de guvernare al PNL: 2,6 miliarde lei, prin eliminarea taxării sistemului bancar, energetic și al comunicațiilor; 3 miliarde lei prin eliminarea supraccizei; 1,5 miliarde lei prin eliminarea impozitării contractelor part-time la nivelul salariului minim. În total sunt 7,1 miliarde lei, pe care PNL va trebui să îi obțină fie din tăieri sau impozitări suplimentare de pensii și salarii, fie prin concedieri în masă, fie prin introducerea unor noi taxe pe muncă sau eliminarea unor scutiri acordate în prezent (ex. scutirea de impozit pe veniturile salariale la IT-iști și cercetători, scutirea de CASS la pensiile sub 2.000 lei).
Iar algoritmul pentru concedieri a fost deja stabilit – simplu, sec, procentual. Este măsura MUST-HAVE cu numărul 4 din lista lui Cîțu: introducerea principiului 85/15, adică angajații din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajaților din economie.
Din cei aproximativ 6.000.000 de angajați – la stat și în mediul privat, ar mai rămâne 900.000 de oameni să lucreze în tot sistemul de stat din cei aproximativ 1.300.000 de persoane angajate în aparatul public – ministere, agenții, administrație locală, profesori, medici, pompieri, polițiști, militari, cercetători etc. Diferența este exact de 400.000 cât au anunțat că vor să dea afară! Dacă ar fi doar niște cifre seci și niște calcule simple cu procente, am putea chiar să plusăm, dar, ce să vezi, în tot aparatul administrativ – central și local – lucrează doar 280.000 de oameni care, evident, nu pot fi dați afară toți!
Și atunci, ce să facem, domnule Cîțu, domnule Orban, să-i trimitem în somaj și pe medici, și pe profesori, pe militari, polițiști, pompieri, cercetători, pe angajații ISU sau ai serviciilor secrete? Pe toți? Privatizăm tot și închidem statul?
Dar haideți să vedem cum este chestiunea cu deficitul bugetar și cu o altă „certitudine” pe care o anticipase guvernul Orban chiar din Programul de guvernare, la pagina 23, unde scrie negru pe alb, sau… pe galben: „limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3%”.
Dacă în toată guvernarea PSD, deficitul bugetar nu a fost mai mare de 3% în pofida creșterilor consistente de salarii și de pensii, iată că nici nu s-au așezat bine scaunele guvernării și liberalii lui Orban anunță încălcarea Tratatului dintre România și UE în privința deficitului bugetar, deși, inclusiv Banca Mondială, în Raportul “Europe and Central Asia Economic Update”, și-a revizuit estimările privind România și a arătat că țara noastră se poate încadra în 3% deficit.
Mai mult, domnul Cîțu „plusează” la 4% și chiar peste, încurcându-se în propriile declarații. Dacă ar fi adevărat că deficitul va ajunge la 4%, atunci Ministerul Finanțelor ar trebuie să se împrumute în ultimele două luni cu peste 20 de miliarde lei, ceea ce devine din ce în ce mai improbabil de realizat cu fiecare zi care trece.
Și atunci, cine a greșit în estimări, domnule Cîțu, domnule Orban? Or, cât de credibil ar putea fi vreodată cel care, în calitate de senator și de președinte al Comisiei economice din Senat, anunța în data de 19 martie 2018 că rata inflației va ajunge 12% la sfîrșitul anului?
O altă marotă îndelung trâmbițată de PNL și liderii săi a fost cea legată de politica împrumuturilor realizate de Ministerul Finanțelor Publice și datoria publică.
PSD a explicat de fiecare dată, cu răbdare și profesionalism, că împrumuturile pe termen scurt sunt cele care pun presiune mare pe buget și reprezintă o frână în dezvoltarea României și că, de aceea, în timpul guvernării PSD s-a pus accent pe o pondere mai mare a datoriei pe termen mediu și lung în structura datoriei publice, dincolo de argumentele privind poziția țării noastre: a 5-a țară din Uniunea Europeană cu cea mai mică datorie guvernamentală în momentul ieșirii de la guvernare.
PSD a lăsat o datorie publică mică și bine structurată. În guvernarea PSD, datoria guvernamentală pe termen scurt a fost redusă la jumătate, de la 6,9% în Guvernul Cioloș, la 3,3% în iunie 2019. În 2010 (în plină criză economică) structura datoriei era 24% pe termen scurt, versus 76% pe termen mediu și lung.
Mai mult datoria guvernamentală a României raportată la PIB este, ca procent, la mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene și față de media Zonei Euro. În trimestrul II din 2019, datoria guvernamentală a României era 35,1% în timp ce media UE era 82,5%, iar media statelor care folosesc moneda euro era 88,1%. Datoria României raportată la PIB este cu mult mai mică față de Germania (65,1%), Marea Britanie (86,5%), Franța (98,4%), Italia (134,1%) sau Grecia (177,4%).
După atâta zgomot public din partea liderilor PNL, ar trebui să fim surprinși, uimiți, contrariati și chiar îngroziți de faptul că PNL își începe guvernarea cu un împrumut la cea mai proastă dobândă, pe o perioadă mai mică de 3 ani, cu o presiune mare pe buget.
Pentru că în luna în care s-a instalat la Ministerul Finanțelor Publice, la nici două săptămâni de când a preluat portofoliul, Ministrul Cîțu a împrumutat România cu 3,4 miliarde lei, o sumă uriașă, la care se adaugă împrumuturi în valoare de 338 milioane euro. Mai grav este că a făcut acest lucru la niște costuri uriașe. Iată cum arată disecția costrurilor la care s-au împrumutat profesioniștii din PNL: pentru obligațiunile la 10 ani, dobânda plătită de guvern a crescut de la 4,23%, la 4,55%, adică o creștere cu 32 puncte de bază, iar pentru titlurile de stat în lei, pe termen scurt (40 – 60 de luni), dobânzile au crescut de la 3,55% la 4,09%, adică o creștere cu peste 54 puncte de bază. Asta arată încrederea pe care sistemul financiar o are în PNL sau trădează faptul că, prin declarațiile și poziționarea lor, liberalii au îngenuncheat România, pur și simplu?
Și atunci, ce facem, domnule Cîțu, domnule Orban, cu demagogia PNL? Nu este aceasta dovada clară a faptului ca guvernul Orban se împrumută mult și prost? Sau a faptului că nici creditorii străini, nici sistemul bancar autohton nu mai au încredere în capacitatea liberalilor de a gestiona situația macroeconomică din România?
Dar haideți să revedem acum și datele exacte privind rezultatele programelor economice și sociale implementate de „întunecatul” PSD și traduse în „greaua moștenire” lăsată „luminosului” PNL.
Prima „piatră de moară” lăsată de PSD este creșterea salariului mediu net pe total economie (la stat și privat) a salariului mediu net în România cu aproape 15% în ultimul an – din septembrie 2018 până în septembrie 2019. Efectele „dezastruoase” s-au tradus în creșterea puterii de cumpărare aferentă salariului mediu cu aproape 11% – beneficiul net după ce se elimină inflația!
Și atunci, cum este, domnule Cîțu, domnule Orban, cu propaganda mincinoasă a PNL conform căreia inflaţia „a mâncat” câştigurile salariale determinate de politicile guvernării Dăncilă? Mai ales că toate datele INS dărâmă eșafodajul acestei moșteniri dezastruoase.
A doua „piatră de moară”, și cea mai mare, moștenită de PNL este situația economică globală a României.
Însuși Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a contrazis afirmațiile lipsite de discernământ ale celor doi, declarând că „Economia nu este nici în prăpastie, nici pe fundul prăpastiei, nici pe buza prăpastiei. Este într-o situație mai dificilă, pro ciclică, dar controlabilă”.
Iar ca urmare a politicilor pline de inspirație ale guvernului PSD pentru stoparea inflației – cum ar fi plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică prin OUG 114 pe care PNL vrea să o abroge – BNR și-a „permis” să revizuiască în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an de la 4,2% la 3,8%.
Mai mult, Guvernatorul Isărescu a „îndrăznit” să laude Guvernul PSD pentru capitalizarea CEC, fapt care asigură mai multă stabilitate pe piața bancară, a „îndrăznit” să afirme că România a avut cel mai puternic avans dintre ţările din regiune și chiar și-a „permis” să îi contrazică pe cei care critică dezvoltarea economică a Bucureştiului în privinta PIB-ului pe cap de locuitor – foarte apropiat de al Berlinului și peste cel al Lisabonei.
Ministrul Finanțelor Publice din Guvernarea PSD, Eugen Teodorovici, a avut ambiția, curajul și abilitatea ca, după 3 (trei!!!) încercări eșuate să recapitalizeze CEC și să-și îndeplinească misiunea de a fructifica potențialul de intermediere bancară a CEC.
Chiar și Consiliului Concurenţei, prin vocea președintelui Bogdan Chiriţoiu, și-a „permis” să susțină că lucrurile în macroenenomie merg bine, că România este campioana creşterii economice în Uniunea Europeană, că România a reuşit să aibă cel mai rapid ritm de apropiere de media puterii de cumpărare şi a nivelului de trai din Uniunea Europeană și, culmea „tupeului” că actualul guvern trebuie să facă în aşa fel încât lucrurile să continue aşa, sau să meargă şi mai bine!
Și atunci, domnule Cîțu, domnule Orban, de ce este nevoie de atâtea ghilimele pentru a-i feri pe oamenii care vă privesc și vă ascultă toata ura, dezinformarea și ipocrizia pe care le propagați la nesfârșit de atât timp?
De ce este nevoie ca un Guvernator să intervină cu declarații publice în încercarea de a linişti pieţele financiare şi valutare bulversate de afirmațiile iresponsabile ale preşedintelui Iohannis şi ale premierului Orban?
Dar pentru că domnului Cîțu tot îi place atât de mult propaganda de tip „fake news” sub lozinca „Românii trebuie să știe”, haideți să vedem care sunt adevărurile nespuse pe care românii chiar trebuie să le știe!
ü Că toate declarațiile domnului Cîțu trădează incompetența și reflectă superficialitatea programului de guvernare PNL, in contextul în care a afirmat că sănătatea și educația nu sunt niște domenii prioritare;
ü Că programul de guvernare PNL nu este decât un program dedicat intereselor financiare din domeniile bancar, pensii private, energie și comunicații;
ü Că totul se învârte în jurul eliminării OUG 114/2018, a supraacizei și a prevederilor privind supraimpozitarea contractelor part-time, dar nimic despre problemele structurale ale finanțelor publice;
ü Că ministrul de Finanțe fake, ascuns în spatele unor „fake news” de tipul „găuri” bugetare și bugete paralele, virează 2 miliarde lei avans pentru rachete și discută de măsuri de reducere de taxe de 8 miliarde lei;
ü Că în tot programul economic al PNL nu există nicio măsură de stimulare a capitalului autohton, nicio măsură de stimulare sau de reducere a birocrației pentru IMM-uri și pentru companiile romanești, nicio măsură pentru stimularea vreunui sector economic, ci, din contră, se dorește anularea facilităților oferite sectorului de construcții din OUG 114/2018, măsuri care au condus la creșterea economică și crearea de locuri de munca bine platite;
ü Ca habarnismul ministrului de finante se observa si din propunerea aflata in programul PNL privind politicile fiscal-bugetare „programarea multi anuala a investitiilor publice si prioritizarea acestora”. Lasand la o parte ca aceasta masura exista in programul de guvernare al PSD, trebuie spus ca este functionala de 2 ani si jumatate chiar la Ministerul Finantelor Publice, acolo unde oricine poate vedea pe site ca exista nu una, ci doua directii constituite in acest scop – Directia de programare a investitiilor publice si Directia de management a investitiilor publice.
Si atunci, chiar este nevoie, domnule Cîțu, domnule Orban, să vă acoperiți incompetența, disperarea, neputința, încercând să induceți percepția că viitoarele măsuri de AUSTERITATE sunt luate din cauza PSD și nu din cauza programului de guvernare pregătit de PNL? Nu vă este teamă că deja, prin tot ceea ce ați declarat public, ați adus României pierderi economico-financiare uriaşe?
Că deja România se împrumută la dobânzi mult mai mari în guvernul Orban decât în perioada guvernului Dăncilă?
Că deja, dincolo de creșterile de sezon, declarațiile iresponsabile ale premierului și ministrului de finanțe pun o presiune uriașă asupra cursului de schimb?
Că deja, tot ceea ce ați scos pe gură până acum, de la închipuita gaură în buget, la bugetele duble sau de la promisele măsuri de austeritate și creșterea facturilor la utilități, toate creează un spectru îngrijorător asupra economiei naționale?
Că deja sunteți responsabili pentru a nu fi reușit să mentineți deficitul bugetar sub pragul de 3%?
Că deja producătorii de autoturisme de la Dacia şi Ford se simt amenințați de noua taxă auto şi iau în calcul o reducere a investiţiilor?
Că deja medicii se pregătesc de un nou exod după ce s-a anunțat că nu mai sunt bani pentru salariile din Sănătate?
Și atunci, domnule Citu, domnule Orban, vă adresez două ultime întrebări:
Modelul de criză economică gândit de strategii PNL pentru România este cumva cel din Argentina, țara cu care domnul Vasile Citu compara România în anul 2018? Guvernul PNL ne va împrumuta din nou la FMI? Dacă da, cu ce costuri? Și nu mă refer la dobânzi, ci la costuri sociale!
Dacă senatorul Vasile Cîțu nu a putut aduce criza mult mai devreme prin lungul șir al declarațiilor sale disperate și iresponsabile, și-a propus să o aducă acum, în calitate de Ministru al Finanțelor?
În loc de încheiere … un sfat colegial și chiar amical:
Domnule Cîțu, domnule Orban, nu este o greșeală să vă recunoașteți limitele. Din contră, de cele mai multe ori, este nevoie de acea doză de onestitate cu privire la greșelile din trecut și la neliniștile și hazardul prezentului. Aceasta nu va știrbi cu nimic din ceea ce este „smart” sau ”bright” în fiecare dintre dumneavoastră, dar vă va așeza, la un moment dat, acolo unde vă este locul, dincolo de tendința, poate firească, de a încerca să înaintați pe scara ierarhiei până la limita de incompetență, parafrazând principiul enunțat de Peter.
Și atunci, domnule Cîțu, domnule Orban, vom prefera să vă dați o demisie demnă în acest moment, unei demiteri rușinoase mai târziu! Sunteți o echipă și puteți face asta împreună, dacă vă lipsește curajul individual!
