Integrarea balcoanelor în zona utilă a locuinţei reprezintă una dintre cele mai bune soluţii pentru creşterea confortului în apartamentele de bloc.
Aceasta este o soluţie cvasiprezentă în domeniul reamenajărilor, ea neputând fi însă aplicabilă în toate structurile arhitectonice. Materialele constituente ale pereţilor exteriori, poziţionarea balcoanelor sau logiilor, precum şi dimensiunile şi forma lor sunt factori care condiţionează integrarea acestora în aria utilă a locuinţei.
Cazul ideal care facilitează o asemenea decizie este cel în care balconul se desfăşoară pe întreaga latură a unei încăperi, iar peretele exterior este din cărămidă, fără să facă parte din structura de rezistenţă a imobilului. O asemenea situaţie permite o integrare completă a suprafeţei balconului, ea contribuind semnificativ la creşterea spaţialităţii camerei respective.
La polul opus se găsesc logiile şi semilogiile a căror uşă de acces se găseşte pe una dintre lăţimi, în timp ce peretele longitudinal o separă de o încăpere diferită. O asemenea situaţie face imposibilă integrarea logiei în camera dinspre care se face accesul, în timp ce integrarea în camera cu care are comun peretele longitudinal nu se poate face decât prin demolarea acestuia, lucru care depinde exclusiv de materialele constituente ale peretelui respectiv.
În cazul nostru particular, peretele care separa logia de living era construit din cărămizi BCA, lucru ce a făcut posibilă demolarea lui. El a fost parţial reconstruit în zona superioară, volumul nou realizat din profile metalice şi plăci din gips-carton având forma unei arcade.
Chiar dacă logia a fost integrată în aria camerei de zi, ea a rămas oarecum izolată, zona care asigură comunicarea între cele două spaţii fiind relativ redusă iar geometria fostei logii având alte repere decâte cele ale livingului.
Acest lucru a permis amenajarea unui loc de relaxare în acest spaţiu, funcţiune care este oarecum independentă de celelalte funcţiuni ale camerei de zi.
Operaţiunea propriu-zisă a constat în eliminarea uşii şi a ferestrei dintre living şi logie şi în demolarea zidului care se găsea sub fereastră. Cei 6,23 mp ai balconului au crescut suprafaţa livingului până la 27,5 mp. În continuare, în zona deschisă de deasupra parapetului, au fost montate ferestre termoizolante cu tâmplărie din PVC.
Integrarea logiei în zona locuibilă a presupus obişnuitele lucrări de termo şi hidroizolare ale tuturor suprafeţelor care se găsesc în contact cu exteriorul. Pe pereţi şi pe plafon au fost montate două straturi de izolaţie: vată minerală de sticlă şi gips-carton (foto 1).
Pe pardoseală a fost aşezat un strat din plăci din polistiren extrudat, de 5 cm grosime. Peste ele a fost turnată şapă din ciment şi nisip (foto 2).
Cele două straturi au condus la o diferenţă de nivel de 10 cm între pardoseala livingului şi cea a fostei logii, lucru ce izolează, la nivel vizual, acest spaţiu.
În zonă a fost montat un calorifer de 40×60 cm. Pentru finisaje au fost folosite aceleaşi materiale ca şi în restul camerei de zi: vopseaua lavabilă, în două culori diferite, şi parchetul laminat (foto 3).
