Verificările derulate de autorităţile veterinare au arătat că nu există nici un fel de probleme în nici unul dintre loturile de lapte controlate.
Mai multe asociaţii ale producătorilor de alimente din judeţul Cluj susţin că recentele scandaluri alimentare din România sunt, de fapt, o consecinţă a luptei pentru cote de piaţă, derulată de marile concerne. Afirmaţiile lor sunt întărite de faptul că toate controalele desfăşurate de autorităţi precum Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor au arătat că, în Transilvania, nu există nici un fel de probleme, nici cu carnea de curcan, nici cu laptele. În acest context, pe piaţa clujeană au sporit semnificativ importurile de lapte din Cehia şi din Polonia.
Fermierii sunt furioşi
Asociaţiile fermierilor din judeţul Cluj spun că producătorii autohtoni de alimente riscă să fie îngropaţi în acest război mediatic. ”Nu este nici un fel de problemă deosebită cu această aflatoxină. În fiecare an, în această perioadă, facem verificări, pentru că există posibilitatea ca această ciupercă, acest mucegai să apară în furaje şi de acolo să ajungă în lapte. Şi dacă apare, luăm măsurile necesare pentru a nu avea nimeni de suferit. Dar acest lucru este unul obişnuit, se întâmplă în fiecare primăvară. Noi verificăm, pentru că aşa impun procedurile, cu regularitate, şi nivelul de radioactivitate al laptelui. Niciodată nu a fost vreo problemă.
Însă dacă află cineva de aceste verificări, o să înceapă lumea să spună că avem lapte radioactiv!”, a declarat medicul veterinar Dan Ţandea. El conduce Cooperativa Someş-Arieş, care reuneşte 36 de ferme de pe Valea Someşului şi de pe Valea Arieşului şi care produc 400.000 de litri de lapte pe lună. De aceeaşi părere este şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lapte din judeţul Cluj, Călin Fogaciu. ”Noi nu producem hrană pe suport sintetic. De aceea, hrana produsă în România este mai sănătoasă decât cea produsă în Occident. Şi sunt mulţi care vor să ne scoată de pe piaţă. Gândiţi-vă că, de exemplu, Olanda produce 11 milioane de hectrolitri de lapte. Piaţa lor internă absoarbe un milion de hectrolitri. Trebuie să vândă undeva celelalte 10 milioane de hectrolitri, nu?”, s-a întrebat Călin Fogaciu.
Ce spun autorităţile
Afirmaţiile producătorilor de alimente sunt susţinute şi de autorităţi. Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj, Nicolae Pivariu, spune că i-a verificat pe toţi cei 26 de procesatori de lapte din judeţ şi nu a descoperit nici urmă de aflatoxină.
Mai mult, în cazul procesatorilor mari, el a verificat şi centrele de colectare şi nu a găsit nici o problemă. Totuşi, pe fondul scandalului, au sporit importurile de lapte din Cehia şi din Polonia. În prezent, doar jumătate din laptele procesat în judeţul Cluj provine de pe plan local, iar restul este adus din afara judeţului, a declarat Nicolae Pivariu. La rândul său, prefectul Gheorghe Vuşcan a declarat că nici celelalte instituţii de control nu au descoperit vreo problemă legată de posibile alimente dăunătoare sănătăţii la nici o unitate de procesare din judeţul Cluj, indiferent că este vorba de carne, lapte, ouă ori produse vegetale.
Cât de dăunătoare este aflatoxina
În acest context, profesorul universitar Ilarie Ivan din Cluj spune că există o exagerare deosebită în scandalul legat de laptele contaminat cu aflatoxină. „Eu vă pot spune că toţi specialiştii sunt de acord că la cantitatea de aflatoxină semnalată, ar trebui ca cineva să consume zilnic 25 de litri de lapte pe zi, vreme de 10 sau de 15 ani, ca să aibă efecte dăunătoare asupra sănătăţii”, a spus Ilarie Ivan.
