Ministrul Culturii a transformat în motiv de război politic o competiţie culturală între mai multe oraşe din România
Declaraţiile ministrului Culturii, Daniel Barbu, la Timişoara, care a afirmat că susţine necondiţionat acest oraş pentru a câştiga lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 au produs un adevărat cutremur în mediul politic din vestul ţării. Unii politicieni îi cer demisia, în timp ce colegi de-ai săi de partid încearcă să minimalizeze situaţia şi speră că Daniel Barbu va veni cu amănunte lămuritoare. Până atunci, lupta pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021 pare a fi deja tranşată în Guvernul României.
Barbu susţine Timişoara
Scandalul a pornit la sfârşitul săptămânii trecute, când Daniel Barbu, ministrul Culturii, a garantat suţinerea sa necondiţionată pentru ca Timişoara să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. „Obiectivul pentru mine, personal, ca şi pentru prietenii mei din Timişoara, fie că îi servesc pe timişoreni la primărie, fie la Bucureşti în Parlament, interesul nostru este de a promova o cascadă de proiecte în următorii ani pentru a face de nerefuzat candidatura oraşului la statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Sigur, puteţi bănui că lobby-ul contează foarte mult, dar elementul, piatra de temelie, dosarul de candidatură trebuie să arate nu numai că oraşul e splendid ca sit, ci şi că este unic în Europa”, a declarat Barbu.
Aradul cere demisia ministrului
Declaraţia ministrului Culturii nu a fost văzută cu ochi buni la Arad. Primarul PDL Gheorghe Falcă a cerut demisia ministrului USL Barbu. „Mai mult, ministrul Culturii îşi exprimă public sprijinul faţă de unul dintre posibilii candidaţi, adică Timişoara, uitând că nu are statut de ambasador al unui anumit oraş, ci ministrul al Culturii şi este obligat să fie imparţial. Declaraţiile fără responsabilitate ale ministrului Daniel Barbu nu avantajează Timişoara, ci dimpotrivă”, a declarat Gheorghe Falcă. Edilul Aradului a precizat că „reprezentanţii instituţiilor europene nu agreează imixtiunile politice într-o competiţie care are cadrul de manifestare cultural şi administrativ, nicidecum politic. Europa vrea o competiţie echitabilă, în care fiecare competitor să aibă şanse egale şi unde nimeni să nu uzeze de mijloace neloiale”. Senatorul arădean Constantin Traian Igaş a cerut demisia lui Daniel Barbu. „Este impardonabilă declaraţia ministrului Daniel Barbu de la Timişoara, declaraţie prin care îşi exprimă sprijinul necondiţionat pentru candidatura oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Îi reamintesc dânsului că, până acum, mai multe oraşe şi-au manifestat intenţia de a candida, printre care şi Aradul”, a declarat Constantin Traian Igaş. El a explicat că în cursul săptămânii trecute, ministrul Daniel Barbu a participat la şedinţa Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. „În cadrul acestei şedinţe, domnul Daniel Barbu a lăsat impresia că tratează cu echidistanţă acest proces de desemnare a oraşului Capitală Culturală Europeană”, a declarat senatorul Igaş. „Domnule ministru, cu tot respectul, în calitate de senator de Arad, vă cer să vă daţi demisia din fruntea Ministerului Culturii pentru declaraţiile părtinitoare pe care le-aţi făcut. Ca arădean voi face lobby pentru oraşul meu, chiar dacă lăsaţi să se înţeleagă faptul că lobby-ul nu contează în faţa dosarului de candidatură”, a concluzionat Igaş. Deşi a fost prezent la Bruxelles, la lansarea candidaturii Aradului pentru capitală Culturală 2021, senatorul de Arad, Mihai Răzvan Ungureanu nu a luat încă apărarea Aradului în faţa unor asemenea declaraţii.
Ministrul a împărţit Clujul
Declaraţiile ministrului Culturii au împărţit lumea politică din Cluj. În timp ce Emil Boc îi cere demisia, Gheorghe Vuşcan, prefectul judeţului nici nu vrea să audă, deşi în baza declaraţiilor făcute de Daniel Barbu, Clujul alături de celelalte oraşe, a şi pierdut competiţia. Emil Boc, primarul Clujului i-a cerut demisia ministrului Culturii: „este demn de dispreţ şi trebuie să plece din Guvern”. „Sfidează regulile europene ale competiţiei corecte şi atacă Clujul în mod absolut nepermis. Un asemenea ministru nu poate asigura o competiţie corectă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 pentru care candidează şi municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Emil Boc.
Florin Moroşanu, preşedinte al Asociaţiei „Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021”, i-a cerut pe Facebook demisia ministrului Daniel Barbu. „Cer demisia ministrului Culturii, Daniel Barbu, în urma declaraţiei sale de susţinere a Timişoarei pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. În conformitate cu legislaţia europeană actuală, Guvernul ţării este cel care organizează concursul pentru desemnarea oraşului care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în concordanţă cu normele juridice în vigoare”, a spus Moroşanu.
Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a explicat că „a luat act cu surprindere” de declaraţiile lui Daniel Barbu, cu privire la susţinerea candidaturii municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Europeană şi „aceste declaraţii nu pot fi considerate ca fiind decisive în lupta dintre cele două municipii”. Gheorghe Vuşcan, prefectul judeţului Cluj, i-a luat apărarea lui Daniel Barbu. „Eu cred că aceleaşi declaraţii le va face pentru toate oraşele înscrise în competiţie, sigur exprimarea de la Timişoara nu a fost cea mai fericită”, a declarat Vuşcan. Practic, prin afirmaţiile sale prefectul arată că actualul ministru al Culturii este neserios şi nu prea ştie ce susţine. Ioan Petran, preşedintele PNL Cluj-Napoca, speră că ministrul Culturii o va întoarce. „Eu cred că domnia sa va reflecta asupra a ceea ce a spus”, a declarat Ioan Petran, care este consilier judeţean.
Ce înseamnă Capitală Culturală Europeană
Conceptul de Capitală Culturală Europeană a fost lansat în 1985 de către Consiliul de miniştri al UE şi de atunci, 35 de oraşe au devenit capitale culturale. În 2007, Sibiul a fost declarat Capitală Culturală Europeană. În finala competiţiei pentru 2021 vor ajunge un oraş din România şi unul din Grecia. Până acum şi-au manifestat intenţia de a candida oraşele Arad, Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Sfântu Gheorghe şi Iaşi.
