Premierul Victor Ponta a confirmat că Mona Pivniceru va fi propusă judecator la Curtea Constituţională a României, aşa cum de altfel Romania Liberă a dezvăluit încă de anul trecut.
Pivniceru îşi primeşte astfel rasplata pentru că a subordonat Justiţia, prin subordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Victor Ponta a anuntat ca Mona Pivniceru merită să fie nouă ani judecator al Curţii Constituţionale. In curând, la Curtea Constituţionala se vacanteaza locul Aspaziei Cojocaru şi, la scurt timp, alte două locuri, ale lui Ion Predescu şi Acsinte Gaşpar.
Citeşte şi Procurorii au interceptări cu Mona Pivniceru din care ar rezulta planul de subordonare a justiţiei
Mona Pivniceru a negociat funcţia de judecător CCR cu doi procurori CSM inculpaţi pentru corupţie
Primele negocieri ale Monei Pivniceru pentru a fi numită judecător la Curtea Constituţionala au apărut, anul trecut, în dosarul procurorilor CSM George Bălan şi Marcel Sâmpetru, care îşi negociau susţinerile pentru funcţiile de procuror general al României şi de procuror şef al DNA. Din interceptări, rezulta că cei doi procurori şi-au negociat aceste funcţii şi cu Victor Ponta si Crin Antonescu.
Pivniceru a recunoscut atunci că i s-au făcut propuneri pentru funcţia de judecator la CCR, autodenuntându-se astfel în eventualitatea că ar fi fost citată la DNA în dosarul procurorilor suspectaţi de corupţie.
Citeşte şi Jocurile de culise ale USL pentru câştigarea judecătorilor CCR
Procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru au fost puşi sub învinuire de DNA în iunie 2012 pentru că au folosit informaţiile unui şef de filială DGIPI- serviciul secret al Ministerului Administratiei şi Internelor – pentru a face trafic de influenţă, pentru a-l şantaja pe ministrul Transporturilor de atunci, Ovidiu Silaghi, şi mai ales pentru a obţine funcţiile de procuror general şi pe cea procuror şef DNA. Prin inculpare, cei doi procurori au ieşit din cursa pentru şefia parchetelor.
Atunci, Mona Pivniceru era magistrat la Inalta Curte de Casatie si Justiţie si presedintele Asociatiei Magistraţilor din România. Ea a recunoscut că a avut astfel de discuţii, că i s-a propus funcţia de judecător la Curtea Constituţională, că nu a refuzat propunerile şi că i se pare normal să aibă astfel de discuţii.
Ulterior, ea a fost numită ministru al Justiţiei, misiunea ei declarată fiind numirea şefilor parchetelor. In ciuda recomandărilor Comisiei Europene, Pivniceru a făcut un simulacru de selecţie, secretizat total, nominalizându-i pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general, şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA.
La audierile din CSM, Niţu şi Irimie, preferaţii Monei Pivniceru, au demonstrat ca NU cunosc legile, ca NU cunosc instituţiile europene cu care ar trebui colabora, că nu au făcut rechizitorii de trimitere în judecată. Cei doi au primit aviz negativ de la CSM, iar preşedintele ţării a refuzat numirea lor.
Pivniceru a subordonat CSM prin execuţii în stil comunist a doi judecători reformişti, stil care i-a intimidat şi i-a supus pe ceilalţi membri CSM
Ministrul Pivniceru a întârzâiat organizarea unei noi selectii pentru ca între timp să subordoneze CSM, ceea ce a si realizat prin revocarea din CSM, in stil comunist, fără motive, a judecatorilor reformişti Cristi Dănileţ şi Alina Ghica.
Prin acest stil comunist de execuţie- spunea într-un interviu Daniel Morar, procuror general interimar,- Pivniceru a intimidat alţi membri CSM, care au trecut de partea ei, pentru a nu fi şi ei revocaţi.
Intre cei care au trecut de partea Monei Pivniceru se află şi patru dintre cei cinci membri ai Secţiei de procurori din CSM, procurori care vor pune întrebări viitorilor nominalizaţi ai ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procuror general şi şef DNA.
Acum, Pivniceru ar trebui să organizeze o nouă selectare de candidaţi pentru funcţiile de conducere la Parchete. Cei nominalizaţi de ministru trebuie supusi discuţiei unei secţii de procurori intimidata.
In funcţie de dificultatea întrebărilor puse de membrii CSM, se poate constata pregătirea candidatilor, modul în care vor conduce parchetele, ce realizări au avut până acum. Cum patru dintre membrii secţiei de procurori sunt deja de partea Monei Pivniceru şi a USL, probabil că întrebările lor vor fi formale, lipsite de conţinut, spre deosebire de modul extrem de exigent in care au fost audiaţi Niţu şi Irimie.
Uneltele prin care Pivniceru şi USL au reuşit subordonarea CSM au fost două organizaţii profesionale- Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Judecătorilor din România -, baronii locali ai USL şi presiunile mitingiştilor conduşi de Cezar Avramuţă, membru PNL, premiat la congresul acestui partid pentru succesele obţinute graţie protestelor sale permanente.
La AMR preşedinţi de onoare sunt Pivniceru şi Viorica Costiniu, sotia fostului judecator de la Inalta Curte condamnat de prima instanta pentru corupţie in dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu.
Uniunea Judecătorilor din Romania a apărut în 2010 ca adversar al practicilor oculte ale AMR, dar a sfârşit prin a se alia cu adversarul. Preşedintele UNJR este Natalia Roman, prietena Monei Pivniceru (PNL) şi a secretarului de stat Cristina Manda (PSD).
O mână de ajutor pentru revocările din CSM au dat-o şi baronii locali ai USL ( după cum ne-au anunţat magistraţii de la mai multe judecătorii şi curti de apel) care au făcut presiuni în special la judecătoriile din ţară, care l-au revocat, fără motivare, pe Dănileţ, dar şi la Curţile de Apel, care au revocat-o pe Alina Ghica.
Revocările din CSM fără respectarea legilor, fără motivare au avut scopul subordonării CSM prin intimidarea celorlalti membri, care până atunci au votat respectînd legislaţia.
