A început pe vremea lui Adrian Năstase şi a lui Miron Mitrea, dar a continuat bine-mersi şi sub Emil Boc, pentru a fi mai apoi adusă la „perfecţiune“ de Victor Ponta. Preluarea la centru a drumurilor judeţene, ca un cadou făcut baronilor locali, a devenit o practică electorală a ultimilor 15 ani.
De ce să-ţi baţi capul şi să storci bugetul local de bani pentru întreţinerea drumurilor judeţene, când poţi apela la o soluţie mult mai simplă – „pasarea“ acestora la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Aşa au gândit baronii locali în ultimele trei cincinale, iar schema a funcţionat ca unsă, indiferent cine se afla la Palatul Victoria. An de an, compania a preluat în administrare drumuri judeţene şi le-a adus, cu bani grei, la standard de drum naţional. Şefii de consilii judeţene au împuşcat doi iepuri dintr-un foc – au degrevat bugetul instituțiilor locale de banii pentru întreţinere şi apoi
s-au lăudat, în campaniile electorale, că au modernizat respectivele şosele. Alegătorul de rând nu ştie că, de fapt, banii au provenit de la bugetul naţional.
În ultimii cinci ani de zile, Companiei de Autostrăzi i s-au „băgat pe gât” aproape 150 km de drumuri judeţene, toate preluările fiind făcute ca urmare a unor puternice presiuni politice, mai întâi de pe plan local şi apoi direct de la Palatul Victoria, cu „bătaie“ în bulevardul Dinicu Golescu 38, acolo unde, în Palatul CFR, îşi au sediul atât CNADNR cât şi Ministerul Transporturilor.
România liberă vă prezintă lista drumurilor judeţene preluate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în ultimii cinci ani, de la ce consilii judeţene au fost preluate acestea şi, mai ales, legătura Hotărârilor de Guvern în acest sens cu ciclurile electorale.
Emil Boc a preluat drumuri de la CJ Cluj
Trebuie menţionat faptul că baronii locali au avut la dispoziţie o armă redutabilă – voturile pe care i le pot aduce partidului (în general cel de la putere) feudele lor. În plus, şefii de consilii judeţene au o influenţă deloc de neglijat asupra parlamentarilor ce provin din judeţul respectiv şi care, la o adică, pot înclina balanţa astfel încât să treacă o moţiune de cenzură. În treacăt fie spus, acesta a fost unul dintre motivele pentru care a căzut în 2012 Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, respectiv pentru că nu a cedat la presiunile din „teritoriu“ şi nu le-a dat stipendii în plus şefilor de CJ.
Predecesorul său, Emil Boc, fusese mai puţin rigid. Aşa se face că în 2011 compania a preluat două drumuri judeţene (DJ103K şi DJ108C, devenite apoi DN1J) însumând puţin peste 15 km. Deloc surprinzător, ambele DJ au fost preluate, pe baza unei Hotărâri de Guvern din 2010, de la Consiliul Judeţean Cluj…
Un an mai târziu, nici nu se instalase bine la Palatul Victoria Guvernul Victor Ponta, că o altă HG consimţea preluarea de către CNADNR a unei porţiuni de aproape 24 km din DJ 192, din judeţul Satu Mare, rebotezată apoi DN19F. Coincidenţă sau nu, Hotărârea de Guvern a fost dată la mijlocul lui noiembrie, iar alegerile parlamentare au avut loc pe 9 decembrie.
După ce au trecut alegerile, afacerea „drumuri judeţene contra voturi” s-a domolit brusc. În 2013, CNADNR a preluat doar patru porţiuni de DJ din Ilfov, însumând puţin peste 9 km, necesare construcţiei pasajului de la Domneşti şi altor obiective de investiţii de la Băneasa.
Ingineriile Ramonei Mănescu şi ale lui Ioan Rus
În schimb, megacombinația baronilor locali explodează în 2014, an în care, aşa cum ne aducem cu toţii aminte, Victor Ponta era în stare să facă orice pentru a ajunge preşedintele României. Pentru asta a avut nevoie de sprijinul neprecupeţit al baronilor locali, care să mobilizeze lumea la urne şi să-i aducă voturi. Nu i-a reuşit, pentru că n-a luat în seamă diaspora, dar asta e cu totul altă poveste.
Şefii de consilii judeţene şi-au făcut însă treaba, dar nu pe gratis – aveau şi ei nevoie de ceva cu care să se laude în faţa alegătorilor. Aşa se face că în anul 2014 CNADNR i-au fost îndesate pe gât, ca la gânsac, nu mai puţin de şapte drumuri judeţene, în lungime totală de peste 97 km.
Pentru primele două drumuri judeţene a „girat“ ministrul liberal al Transporturilor de la acea vreme Ramona Mănescu. Ce să-i faci, USL încă trăia bine-mersi. Şi cum era vorba de un ministru liberal, cele două DJ au fost preluate din ograda preşedintelui PNL al CJ Braşov, Aristotel Căncescu. Este vorba de aproape 8,5 km din DJ112F (rebotezat ulterior DN73F) din localitatea Moeciu şi de aproape 24 km din DJ104 Şercaia – Hoghiz, devenit apoi DN1S.
Cum în vara acelui an USL s-a dus pe apa sâmbetei, la „butoanele“ Ministerului Transporturilor a venit pesedistul Ioan Rus, care şi-a făcut cu brio datoria faţă de Victor Ponta. Aşa că a trecut la treabă şi a trecut în cârca CNADNR 35 km din DJ113 (devenit apoi DN11C) preluaţi de la Consiliul Judeţean Covasna.
Apoi, printr-o singură Hotărâre de Guvern (HG 926/2014), au mai fost preluate de CNADNR încă patru sectoare de drumuri judeţene din judeţul Timiş. Este vorba de DJ593 Foieni – Frontieră, DJ594A Lunga – Frontieră, DJ682 Sânnicolau Mare – Dudeştii Vechi şi DJ682B Dudeştii Vechi – Vâlcani Frontieră. În total, aproape 30 km, care au permis deschiderea a trei puncte de trecere a frontierei cu Serbia, în plină campanie electorală pentru alegerea preşedintelui României.
Preluări de căi ferate „pe partea socială“
Şi în sectorul feroviar, unele linii secundare închiriate către operatori privaţi au revenit „la centru”. Anul trecut, când societatea privată Regiotrans s-a confruntat cu probleme legate de corupţie, care au condus la o restrângere a activităţii, CFR Călători a fost nevoită să reia operarea pe aceste linii, de care „scăpase” de zece ani de zile. Introducerea de trenuri ale societăţii de stat a fost necesară din considerente sociale, deoarece acestea sunt utilizate în proporţie covârşitoare de navetişti. În transportul feroviar, autorităţile locale nu se implică în nici un fel, totul (investiţii, subvenţii etc.) fiind lăsat în cârca bugetului naţional, aceasta fiind o practică total antieuropeană. În 2013, când a preluat conducerea companiei de infrastructură CFR SA, grecul Dimitris Sophocleous a vrut să treacă unele linii secundare în administrarea consiliilor judeţene. A fost însă „executat“ pe loc de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Relu Fenechiu.
150 km de drumuri judeţene i s-au băgat pe gât, în ultimii cinci ani de zile, Companiei de Autostrăzi, aproape toate preluările fiind făcute ca urmare a unor puternice presiuni politice, mai întâi de pe plan local şi apoi direct de la Palatul Victoria.
