Nu e nimic anormal ca arheologii să descopere două, trei piramide în deşertul egiptean. Însă nu auzim prea des despre cum s-au găsit rămăşiţele regelui Richard al III-lea sub o parcare din Leicester, potrivit website-ului listverse.com.
Galeria de mai sus reuneşte câteva descoperiri arheologice din cele mai neaşteptate locuri.
Rămăşiţele lui Richard al III-lea
Regele pe care toată lumea îl urăşte, Richard al III-lea a condus Anglia între 1483 şi 1485, anul în care a murit. Deşi scurtă, domnia lui nu a fost lipsită de controverse.
Uzurparea coroanei de la propriii săi nepoţi, pe care i-a şi ucis în cele din urmă, şi ordonarea ca soţia şi fratele lui să fie ucişi au făcut ca regele Richard să fie unul dintre cei mai dispreţuiţi membri ai unei familii regale.
Acesta a suferit o moarte violentă în timpul Bătăliei de la Bosworth. Legenda spune că trupul i-a fost aruncat în râul Soar, fără ceremonie. Arheologii au crezut însă că Richard a fost îngropat la Greyfriars Friary, o comunitate monahală franciscană, care s-a aflat, până în anii 1530, când a fost demolată, chiar pe locul parcării din Leicester – acolo unde a fost găsit scheletul regelui la începutul lunii februarie.
Şcoala de gladiatori
Arheologii din Viena au descoperit, în situl arheologic Carnuntum, din apropierea Dunării, ruinele unei şcoli de gladiatori. Construcţia a fost ridicată în jurul anului 150 d.Hr., în timpul domniei împăratului roman Marcus Aurelius, şi este comparabilă cu cea mai mare şcoală de gladiatori, Ludus Magnus din Roma.
Deşi a fost parţial descoperită în 1923, arheologii au găsit şi restul ruinelor cu ajutorul radarelor de ultimă generaţie. Întreaga structură se întinde pe 19 mii de metri pătraţi şi este compusă dintr-o curte interioară mare, un spaţiu sanitar, o zonă de antrenament, un cimitir şi spaţii de locuit strâmte ca nişte celule.
Se spune că fiul împăratului Aurelius, Commodus, şi-a purtat primul meci aici, ducând mai apoi ideea sportului în Roma. Şi deşi pare ciudat ca o şcoală de gladiatori să fie găsită în Austria, Carnuntum a fost capitala provinciei romane Pannonia, care s-a întins pe teritoriile de astăzi ale Austriei, Ungariei, Croaţiei, Serbiei, Sloveniei, Slovaciei şi Bosniei.
Fântâna antică din sufragerie
După ce a săpat, timp de trei zile, cei 5 metri sub pământ, Colin Steer a făcut o descoperire arheologică – un puţ medieval datând din secolul al 16-lea. Fântâna, construită de către Sir Francis Drake pentru a transporta apă din Dartmoor până în Plymouth, a fost acoperită cândva în jurul anului 1895.
Steer a afirmat, în legătură cu adâncitura iniţială din sufrageria sa, că „întotdeauna mi-am dorit sap, să vad dacă găsesc o comoară cu aur în final.” Deşi nu a găsit un cufăr cu aur, acesta a mai dat peste o sabie a unui ţăran, tot din secolul al 16-lea. Cât despre puţul din sufrageria sa, Steer a instalat lumini înăuntrul structurii, pe care o protejează cu ajutorul unei trape.
Mormânt viking
Proiectul de construcţie a unui drum care să lege Weymouth, Dorset, Regatul Unit, de Insula Portland, printr-o zonă de o frumuseţe naturală remarcabilă, a fost controversat încă de la început. Ceea ce a descoperit însă echipa în timpul excavărilor a fost mult mai interesant: un mormânt comun cu 54 de schelete şi 51 de capete aparţinând unor bărbaţi scandinavi care au murit între 910 şi 1030 d.Hr. După mai multe cercetări, arheologii au declarat că ar putea fi vorba despre mormântul unui grup de vikingi nemiloşi care au îngrozit coasta Angliei în jurul anului 1000. Toate scheletele prezentau semne ale execuţiei în masă.
O balenă
În 1849, într-un orăşel numit Charlotte, din Vermont, o cale ferată se construia pentru a lega micul oraş de capitala Burlington. În timpul excavărilor într-o zonă deluroasă izolată, muncitorii au dat peste un craniu imens. Iniţial, aceştia au crezut că au găsit scheletul unui cal, însă şi-au dat seama că se înşelaseră pentru că nu existau oasele unor picioare.
Scheletul complet măsura şase metri lungime şi semăna cu o creatură marină. Dar nimeni nu şi-a putut închipui ce căuta acest animal la 250 de mile depărtare de cel mai apropiat ocean. În urma examinărilor, arheologii au venit cu răspunsul: creatura era o balenă albă în vârstă de 11 mii de ani, care a murit în apropierea gurii de vărsare a unui râu. Corpul a fost acoperit de aluviuni, fiind astfel protejat de necrofagi şi lăsat să se descompună încet, fapt ce a permis oaselor să rămână intacte.
Avanpost viking
În timpul săpăturilor pentru o construcţie antică din Insula Baffin, Newfoundland, arheologii au descoperit un avanpost viking. Printre obiectele găsite se număra gresii, ţesături, artefacte din bronz fabricate de catre fierari şi o lopată realizată dintr-un fanon de balenă, asemănătoare cu cele pe care le foloseau vikingii stabiliţi în Groenlanda.
Este cunoscut faptul că navigatorii vikingi au pornit să exploreze Lumea Nouă în jurul anului 1000 d.Hr. şi că Leif Ericksson, un căpitan viking, s-a oprit pe insula Baffin pentru o scurtă perioadă de timp.
Frescă mayaşă
Lucas Asicona Ramirez, din Guatemala, îşi renova bucătăria când a dat peste o frescă veche de secole. Locuinţa, aflată în micul oraş Chajul, are aprope 300 de ani, dar nu se ştie cine a fost proprietarul iniţial.
Potrivit arheologilor, imaginile descoperite au fost probabil pictate în urma cuceririi spaniole a Guatemalei, cândva în secolul al 16-lea.
Mormânt roman
În secolul al II-lea, Bulgaria era cunoscută drept „Roma cea Mică”, fapt dovedit de descoperirea unui mormânt pentru soldaţii romani în timpul unor construcţii în oraşul Debelt.
Arheologii spun că mormântul aparţinea soldaţilor din Legiunea a opta a împăratului Augustus. Printre obiectele găsite în sit se număra bijuterii din aur, medicamente şi unelte folosite pentru igienă şi masaj.
Construcţie antică
În timpul săpăturilor pentru dezvoltarea unei zone imobiliare în oraşul Monmouth, din Ţara Galilor, muncitorii au descoperit fundaţia din lemn a unei clădiri imense care a ocupat proprietatea cu mulţi ani în urmă, 6500 de ani, mai exact. Construită, se pare, doar din trunchiuri de copac, fundaţia măsoară peste 15 metri în lungime.
Agrafa roială
În timpul renovărilor de la Palatul Fontainebleau, din Paris, lucrătorii au făcut o descoperire unică – agrafa de păr a reginei Catherine de Medici (secolul al 16-lea). Unde au găsit-o aceştia? Într-o toaletă publică.
Agafa a fost uşor de recunoscut datorită celor doi „C” încrucişaţi, dar şi datorită culorilor – alb şi verde. Este ştiut faptul că regina deţinea o colecţie impresionantă de bijuterii, din care foarte puţine au fost găsite.