Banala roşie, care nu lipseşte din alimentaţia nimănui – fiind a doua cea mai consumată legumă în lume, după cartof – este o adevărată minune a naturii. Este practic apă (conţine 90% apă), în care sunt dizolvate o mulţime de substanţe cu efecte terapeutice uimitoare: acizi organici, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, zinc, cupru, fier, bor, iod şi vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, C, PP, E, K. Şi pentru că nu au grăsimi şi au foarte puţine calorii, sunt un bun aliat în curele de slăbire. 100 g de roşii conţin doar 18 calorii, dar asigură 13% din necesarul zilnic al unui adult de vitamina A, 5% de acid folic, 8% de vitamina B1 şi 33% de vitamina C.
Din descoperirile istorice reiese că primii care au cultivat roşiile au fost aztecii şi incaşii, prin anii 700. Leguma a fost adusă în Europa, în secolul al XVI-lea, de către exploratorii care se întorceau din Mexic, iar francezii au numit-o „mărul iubirii”. Astăzi există peste 10.000 de varietăţi de roşii, toate la fel de bogate în vitamine şi minerale.
De-a lungul timpului, tot mai multe studii au demonstrat efectele uimitoare ale acestor legume asupra sănătăţii. Se ştie acum să reglează digestia şi au rol energetic, remineralizant, revitalizant, antiinfecţios, dezintoxicant, antiscorbutic, diuretic. Aceste calităţi, le fac utile în foarte multe boli, între care astenii, afecţiuni vasculare, constipaţie, diabet zaharat, hipertensiune arterială, hipovitaminoze, afecţiuni cardiace, intoxicaţii sau reumatism.
O descoperire a ultimilor ani este uimitorul licopen, ingredientul care dă culoarea roşie a acestor legume şi care înmoaie depunerile de pe vasele de sânge, prevenind infarctul. Potrivit celor mai recente studii, se pare că licopenul va revoluţiona industria farmaceutică, pentru că are un efect antioxidan mai puternic decât vitamina C, protejând organismul faţă de cancer, boli cardiovasculare, procese degenerative şi diferite intoxicaţii. Aşadar, nu arunca pieliţa roşiilor, pentru că acolo se ascunde licopenul, dar şi alte substanţe extrem de utile corpului, cum ar fi melatonina care întârzie îmbătrânirea celulelor din creier. În plus, acizii din pieliţă dau bună dispoziţie.
Vitamina A, care se găseşte din abundenţă în roşii, stimuleză procesele endocrine şi ajută la buna funcţionare a ochilor, iar complexul de vitamine B protejează sistemele nervos şi osos, măreşte elasticitatea pielii şi întăreşte părul.
De la bunicile noastre am învăţat că şi frunzele de roşii au rostul lor. Durerile cauzete de înţepături de insecte trec pur şi simplu prin frecarea locului cu frunze de roşii, iar eczemele pot fi tratate cu un preparat din frunze tocate mărunt, călite cinci minute în untură topită şi apoi filtrate.
Atenţie, însă, la aciditatea acestor legume. Persoanele care suferă de colită de fermentaţie sau gastrită hiperacidă trebuie să le consume cu moderaţie. Şi nu mânca roşii verzi, necoapte, pentru că dau dureri de cap, ameţeli şi chiar senzaţii de arsură.
Roşiile nu îşi pierd proprietăţile prin fierbere sau coacere, aşa că le poţi găti oricum doreşti. România Liberă îţi propune câteva reţete interesante şi delicioase.
Reţeta zilei: Tartă din mălai cu roşii şi brânză Cheddar
Reţeta zilei: Roşii crocante la cuptor
Reţeta zilei: Adevăratul sos de roşii
Reţeta zilei: Bulete de roşii cherry cu brânză de capră
