Şeful Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, va propunere Colegului de Conducere a CCIR (format în principal din susţinători ai săi) „pierderea calităţii de membru CCIR a organizaţiei intitulată Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, avându-l ca preşedinte pe Aurelian Gogulescu.
Dorinţa lui Mihail Vlasov apare într-o scrisoare trimisă ieri de acesta mai multor Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene (CCIJ).
Oficiali ai unor CCIJ ne-a explicat că Vlasov poate impune excluderea unei camere însă nu poate înfiinţa o altă cameră paralelă în acelaşi judeţ – după cum doreşte – deoarece prevederile legale impun existenţa unei singure camere pe judeţ.
Atitudini staliniste faţă de media
Aurelian Gogulescu, cel pentru care suferă întreaga CCIJ Prahova, ar fi vinovat de „informările securiste către unele maculaturi media tipărite sau din spaţiul virtual (România Liberă, Ziua News, www.agentia.org, www.ziarelive.ro, www.ultimelestiri.ro, www.ziar.com, www.123credite.eu, infoportal.rtv.net, www.infoziare.ro, ziare.realitatea.net,www.prahovabusiness.ro)”. Zilele trecute mai multe publicaţii, printre care şi România Liberă, au informat despre trimiterea de către Vlasov a unor scrisori adresate mai multor CCIJ, prin care acesta cerea unitate în vederea preluării Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei. Acesta este condus de apropiata sa Mona Pivniceru.
Preluarea RC, argumentată cu versete din Biblie
Supărarea lui Vlasov e mare în condiţiile în care el mărturisea că „decidenţii politici” i-ar fi cerut unitate în sistem pentru a putea fi dezgropată problema transferului RC. Vlasov îl bănuieşte pe Aurelian Gogulescu pentru faptul că scrisoarea şi intenţiile sale ar fi transpirat spre presă. „Declaraţia îmotriva revenirii Registrului Comerţului la Camere este prea mult pentru a putea fi suportat”, afirmă Vlasov în scrisoarea de miercuri. Documentul se încheie cu citate din Biblie: ” pentru toţi asemenea lui Gogulescu şi cărora deocamdată nu le transmit nimic, reamintesc un verset biblic: Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi întorcându-se să vă sfâşie pe voi (Matei Cap. 7(6))”.
Om cu teama lui Dumnezeu, Mihail Vlasov este acuzat, chiar de către colegii săi, şefi ai mai multor CCIJ, că a cheltuit din banii sistemului cameral peste 5 milioane de euro în 5 ani, fără a putea prezenta nici măcar documente ce confirmă efectuarea plăţilor. In vara anului trecut mai mulţi şefi ai CCIJ au afirmat că din acest motiv au făcut o plângere penală la DNA împotriva lui Mihail Vlasov.
Tăcere suspectă a Ministerului Justiţiei
Doreşte Mona Pivniceru cedarea RC către CCIR? Se pare că da. In declaraţii făcute ieri presei, Vasile Bar, vicepreşedinte CCIR a afirmat că, din informaţiile sale, ministrul Justiţiei este de acord cu întoarcerea Registrului Comerţului la CCIR fiindcă nu ar face decât „să repare o greşeală”. Ziarul România Liberă a cerut zilele trecute un răspuns tranşant Ministerului Justiţiei – dacă susţine sau nu cedarea Registrului Comerţului organizaţiei conduse de Vlasov -însă Ministerul a refuzat un răspuns, preferând tăcerea. Presa a relatat că cei doi, ambii de origine din Iaşi, sunt în relaţii strânse de prietenie.
Care sunt mizele şi riscurile?
Veniturile anuale ale Registrului Comerţului din toate operaţiunile prestate agenţilor economici se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro. Aceşti bani ar ajunge la discreţia CCIR, dacă Ministerul Justiţiei ar fi de acordă să dea RC la CCIR. Posibilitatea este riscantă atât timp cât angajaţi de vârf ai CCIR au fost cercetaţi de-a lungul timpului pentru fapte de corupţie, incusiv de deturnări de fonduri europene. Fiind organizaţie CCIR execuţiile bugetare ale CCIR nu sunt verificate de Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, etc. Pe lista celor ce au fost sau sunt cercetaţi se află Sorin Dimitriu, vicepreşedinte CCIR, Magda Ţepoi, şef a reprezentanţei CCIR la Bruxelles, condamnată pentru deturnare de fonduri UE.
Mai are vreo reprezentativitate CCIR?
In altă ordine de idei, CCIR nici nu mai poate fi considerată reprezentativă pentru mediul de afaceri, după cum se pretinde. CCIR nu comunică numărul firmelor membre, însă o privire aruncată pe portalul de internet al câtorva CCIJ arată adevărul. La Vaslui CCIJ are doar 80 de membri din totalul de 5.300 de firme din judeţ (adică 1,5%) în timp ce la CCI Cluj sunt înscrişi 800 de membri din totalul de 31.800 de firme (2,5%). Care mai este atunci reprezentativitatea pretinsă, în afara unor paragrafe de lege rupte de realitate?
Cu toate acestea Mihail Vlasov vrea să beneficieze de banii vărsaţi la Registrul Comerţului de cele aproximativ 500.000 de firme din România.
O tentativă similară de preluare a RC a avut loc şi în 2009. Aceasta a eşuat atunci în urma unei decizii potrivnice a Curţii Constituţionale.
