Între 19 și 26 octombrie, la K 2016 Düsseldorf se reunește branșa materialelor plastice și cauciucului, pentru a prezenta, lumii întregi, soluțiile. Prezentăm în acest material aplicaţiile maselor plastice în arhitectură, construcţii şi design, în tot de ceea ce ţine de “casă“, demonstrând astfel că în toate acestea plasticul a devenit indispensabil şi sunt premise puternice ca să devină materialul viitorului în aceste domenii.
În calitatea sa de eveniment Nr. 1 mondial în domeniul plasticului, cauciucului și industriilor beneficiare, K dă tonul în ceea ce privește tendințele și ariile de utilizare ale acestor materiale în viitor. K și-a cucerit și asigurat poziția de platformă de business și inovație nu doar pentru fabricanții de materii prime, semifabricate și produse ci și pentru designeri, arhitecţi şi constructori. „Plastics shape the future“ este unul dintre saloanele importante ale târgului K 2106.
Suntem foarte dispuși să asociem plasticul cu peturile și pungile, practic cu ambalajele, care ne produc atâtea neplăceri. Dar plasticul a intrat de mult în lumea arhitecturii şi a designului, şi nu chiar oricum. Dacă eram obişnuiţi cu fel de fel de farfurii, boluri, tăvi, pahare, furculiţe şi linguri(ţe) din plastic în categoria bunurilor de larg consum, prin scaunele Louis Ghost, realizate în stil Ludovic al XV-lea de celebrul designer Philippe Starck din policarbonat colorat, plasticul intră la interior în categoria premium de lux. A trecut perioada în care plasticul la interior era instantaneu ataşat de kitsch, însă şi acum trebuie atenţie întrucât linia de demarcaţie poate fi foarte subţire.
Scaune, mese şi lămpi de lux din plastic se găsesc din abundenţă în diferite showroomuri (scaunele Louis Ghost sub brandul Kartel), la binecunoscutele magazine Kare sau la concept stor-uri iar tot în domeniul interiorului firma Koziol este celebră pentru farfurii, boluri şi decoraţiuni din plastic de diferite forme, modele şi culori din categoria lux.
Pentru designerii de obiect, plasticul este unul dintre materialele favorite, întrucât este ieftin, poate fi lesne prelucrat, este deasemenea uşor. Tot mai mulţi designeri reciclează si chiar upciclează plasticul, realizând accesorii sau decoraţiuni din peturi sau alte resturi de materiale plastice. Astfel de obiecte, de exemplu, se regăsesc din abundenţă la târgul Ecoststyle organizat la Frankfurt în paralel cu Tendence, precum şi la Ambiente, cel mai mare târg de bunuri de larg consum pentru casă din lume.
Chiar realizate din resturi de materiale plastice, însă cu creativitatea specifică designerilor, de multe ori astfel de accesorii sau decoraţiuni pot fi încadrate la categoria lux. Ca un exemplu sunt corpurile de iluminat şi lampadarele realizate din peturi precum şi din plăcuţele de medicamente (blistere) de către designerii de la Walking Chair Design Studio din Viena (şI nu numai).
Aplicaţiile plasticului în ceea ce priveşte industria aparatelor electrice şi electrocasnice, pe care le găsim în numeroase ipostaze în toate locuinţele sunt uriaşe. Astfel întâlnim plasticul în special la măştile acestor aparate dar şi pentru numeroase componente şi piese. Unele sunt în întregime din plastic, cum sunt întrerupătoarele şi prizele sau unele lămpi de iluminat.
Construcţiile şi arhitectura sunt, însă, marele consumator de “plastic”. Sunt clădiri realizate în întregime din plastic precum şi obiecte de dimensiuni mari care, datorită imprimantelor 3D se pot realiza pe scară industrială. Orăşelele pentru copii, decorurile în industria cinematografică, termoizolarea clădirilor cu polistiren, industria ferestrelor (profile PVC) etc. nu mai pot fi astăzi concepute în afara “plasticului”. Iar acest fapt se datorează calităţilor de netăgăduit pe care le prezintă masele plastice. Nu mai puţin importante sunt aplicaţiile plasticului în finisaje, atât cele de interior cât şi la exterior, profilele decorative putând fi incluse atât în cadrul unui stil clasic cât şi modern.
În instalaţii (în special cele de apă), multe dintre ţevile de metal au fost înlocuite cu succes de cele din plastic. La fel şi garniturile pentru diverse instalaţii. Mobilierul din plastic este deasemenea foarte răspândit, cel pentru terasă şi grădină rezistând mult mai bine la intemperii.
Materialele textile din plastic sunt folosite pe scară largă şi apar atât la interiorul cât şi exteriorul casei, în cadrul mobilierului, la sisteme de umbrire (jaluzele, obloane, rulouri, pergole, etc.), diverse cuverturi, saltele, tapet, etc. Alte aplicaţii privesc acoperişurile, pardoselile (parchet, linoleum), învelişurile pentru cablurile electrice, instalaţiile de climatizare, pentru producerea energiei eoliene şi fotovoltaice şi multe altele..
Eficienţa energetică precum şi maleabilitatea lor sunt calităţile principale care fac din masele plastice posibilele materiale ale viitorului în arhitectură şi design.
Marea problemă care se pune este vis a vis de ecologie, faptul de a fi reciclabil. Dar deja încă de pe acum se produc mase plastice reciclabile.
În ceea ce priveşte utilizarea plasticului în producerea suprafeţelor vitrate (ferestre, luminatoare, terase) trebuie să avem în vedere că, spre deosebire de sticlă, acesta îşi păstrează transparenţa clară indiferent de grosime, şi este mult mai uşor.
Imprimarea 3D
Specialiştii susţin că se aşteaptă o adevărată revoluţie industrială datorită imprimării 3D, de la care nu fac excepţie producerea mobilierului şi finisajele pentru amenajări iar plasticul este materialul de bază folosit în această tehnologie.
Din punct de vedere tehnic, imprimarea 3D se obţine prin straturi (de material plastic) de imprimare bidimensională plasate unul peste celălalt. Această tehnologie nu numai că oferă numeroase posibilităţi de design – forme şi geometri complexe, cavităţi, degajări şi piese în mişcare –, dar conduce la o importantă economisire de materiale. Acestea sunt concluziile de la diferite târguri şi forumuri, în care a fost detaliat impactul asupra designului de obiect, dar şi asupra celui de interior.
Imprimarea 3D le permite designerilor să lucreze mult mai liber. Astfel, nu mai există bariere tehnice, iar prin obiectele proiectate şi produse prin metode digitale se dezvoltă estetici total noi, de tip avangardist şi schimbă abordarea asupra obiectelor (cum sunt concepute şi percepute).
Designerul francez François Brumet, de exemplu, dezvoltă posibilităţile imprimării 3D pentru proiectarea habitatului prin combinarea arhitecturii cu designul de interior. Proiectul „Printed Habitat”, propune un model de garsonieră ce are integrate un duş şi un şifonier, un sistem care asigură o soluţie customizată pentru amenajarea unei încăperi. Sunt combinate diverse etape din proiect, precum: realizarea structurii, executarea mobilierului potrivit, proiectarea instalaţiilor – sistemul electric şi cel sanitar.
Ferestre şi uşi
Ferestrele și ușile sunt cele mai importante elemente din structura unei case, de calitatea și rezistența lor depinzând confortul. Față de ramele clasice din lemn sau cele din aluminiu, profilele PVC (policlorură de vinil) pot asigura cel mai bun coeficient de izolare termică și fonică în condiţiile unui raport calitate-preț superior. Spre deosebire de tâmplăria tradițională din lemn, profilele de tip PVC sunt foarte ușor de curățat și întreținut, iar durata de viață este estimata la 50 de ani. Profilele PVC sunt disponibile într-o gamă variată de culori, oferind posibilitatea de a realiza o armonie perfectă între interiorul casei și tâmplăria acesteia. În funcție de decorul locuinței, sunt ofertate zeci de variante de folieri în culori RAL, imitații de lemn sau folieri metalice termorefractare.
Instalaţii/ţevi
Pe lângă proiectarea şi dimensionarea sistemului de instalaţii, este foarte importantă alegerea ţevilor potrivite pentru fiecare circuit: de apă caldă, apă rece, căldură şi canalizare. Ţevile din plastic sunt printre cele mai populare datorită preţului foarte accesibil, greutăţii mici, flexibilităţii ridicate, rezistenţei crescută la coroziune. În schimb, au o durată de viaţă şi o rezistenţă (la foc, presiuni mari, solvenţi) mai scăzute în comparaţie cu alte tipuri de ţevi moderne. Au o durată de viaţă de 50 de ani, care scade semnificativ, sub 25 de ani.
Ţevile multistrat (pexal) sunt unele dintre cele mai moderne componente ale sistemelor sanitare rezidenţiale, reuşind să combine avantajele ţevilor din plastic cu cele ale ţevilor metalice. Prezintă o rezistenţă mare la coroziune şi agenţi chimici, un coeficient de dilatare lineară redus şi o conductivitate termică a ţevii multistrat de 900 de ori mai mică în comparaţie cu cea a ţevii de cupru, ceea ce se traduce prin pierderi mai mici de energie, şi o igienă la standarde înalte.
Ţevile PPR (polipropilenă) se folosesc pentru instalaţiile de furnizare a apei calde şi reci, igienico-sanitare. PPR-ul este un material sintetic din care sunt fabricate ţevile şi fitingurile aferente, rezistă până la o temperatură de 135 de grade Celsius şi are o durată de viaţă de 50 de ani.
Izolaţii
Polistirenul se numără printre cele mai frecvente şi populare soluţii de izolare. Există două tipuri de polistiren: expandat şi extrudat. Dacă primul se utilizează cu succes pentru termoizolarea interioară şi exterioară a faţadelor şi acoperişurilor, polistirenul extrudat se recomandă pentru suprafeţele cu încărcări mecanice extreme şi un grad mare de umiditate, precum pereţii de la subsol. Datorită utilizării sale foarte largi la izolare sunt desfăşurate multe cercetări pe această tema şi apar multe inovaţii. Cea mai nouă generaţie de polistiren este cel expandat grafitat, care are o eficienţă termică mai mare cu 20% decât polistirenul expandat clasic.
Izolarea faţadei se realizează, de obicei, prin poziţionarea termoizolaţiei pe faţa exterioară a pereţilor. Astfel, suprafaţa interioară nu se reduce, iar casa beneficiază de o tratare unitară, precum şi de o protecţie continuă, în scopul eliminării punţilor termice. Destinația principală a polistirenului o reprezintă pereții exteriori. Adesea, acesta este utilizat și la termoizolarea teraselor necirculabile, a acoperișurilor cu șarpantă din lemn, a planșeelor dispuse peste încăperile reci sau a plafoanelor suspendate sub acoperișuri. În cazul fațadelor, grosimea plăcilor variază între 1 și 20 cm. Pentru a avea efectul scontat şi a respecta standardul, polistirenul trebuie să aibă la exterior compresiunea de minimum 80kPa (EPS 80) şi grosimea de cel puţin 15 cm. Printre avantajele polistirenului se numără faptul că izolează foarte bine clădirile, atât termic, cât și fonic, fără a le încărca semnificativ. Se poate întrebuinţa și în zone cu umiditate crescută, deoarece nu absoarbe apa, poate fi ignifugat, nu se contractă și nu se dilată, nu este atacat de ciuperci sau dăunători, nu putrezește, este ușor de prelucrat și de pus în operă, implicând costuri mici de manoperă.
Coeficientul ridicat de izolare termică al plasticului are ca urmare dimensiuni mai mici ale izolaţiilor precum şi clădiri cu consum redus de energie termică şi electrică.
Legat de dimensiuni discuţiile pot merge mai departe. Pentru realizarea unor pereţi din materiale plastice cu un anumit grad de izolare este necesară o cantitate mai mică de material decât pentru nişte pereţi din beton sau cărămidă cu acelaşi grad de izolare, datorită coeficientul ridicat de izolare termică al plasticului. Rezultă că se consumă mai puţină energie pentru producerea unor astfel de pereţi faţă de variantele clasice, ceea ce face din plastic un material sustenabil. Este însă o problemă în găsirea unei soluţii privind cantităţile enorme de polistiren folosite la termoizolarea clădirilor ţinând cont de faptul că acesta are totuşi o durată de funcţionare sensibil mai mică decât a clădirii însăşi, fiind deci necesară înlocuirea sa la un moment dat.
Teme de actualitate la K 2016
Structurile ușoare sunt în prezent cheia reducerii consumului energetic și al celui de materiale inclusiv în cee ace priveşte construcţiile. La k se vor regăsi nenumărate soluții de obținere rapidă și eficientă, din matrice și fibre de ranforsare, de elemente de construcție cu greutate optima.
Spectrul exponatelor va abunda de hibrizi metal-plastic și orice combinație de matrice+fibre. Matrici termoplastice, duroplastice, cu elemente organice, poliuretanice sunt combinate cu sticlă, carbon, fibre naturale sau sintetice, rezultând numeroase și foarte diverse aplicații ce corespund provocărilor și exigențelor moderne. În ceea ce privește materialele, exigențele beneficiarilor merg de la proprietățile ignifuge, stabilitate a mixului matrice/ fibre, până la caracteristici mecanice complexe înalte și o mai bună fluiditate.
Grație digitalizării, îmbunătățirile de proces au dobândit un mare potențial pntru creșterea eficienței: elementele turnate, construcțiile și proprietățile materialelor pot fi acum mult mai bine coordonate. A crescut corespunzător importanța simulării/modelării, cu feedbackuri recursive, între producție și proiectare.
