Curentul explică modul în care liderul PNL, Crin Antonescu, a reuşit să creeze un „scut de yesmeni” pentru congresul partidului.
„Crin Antonescu, proaspăt încoronat în fruntea PNL , a schimbat conducerile a nu mai puţin de 17 filiale judeţene care-l susţinuseră la congres, dar care nu prezentau probabil suficiente dovezi de supunere pe termen lung”, scrie ziarul.”
„Ultimele schimbări s-au produs chiar la sfârşitul anului trecut, înainte de alegerile generale când, peste noapte, au fost schimbate conducerile a cinci filiale importante, pentru a face loc pe liste oamenilor lui Crin, care dorea să-şi asigure astfel un sprijin suplimentar pentru congresul din 2013. Astfel, noi conduceri interimare au fost stabilite la Dâmboviţa, Mehedinţi, sector 1, sector 4 şi sector 2 din Capitală”.
Evenimentul Zilei oferă o serie de motive pentru care ministrul Trasporturilor, Relu Fenechiu, ar trebui să plece din Guvernul Ponta. Unul dintre ele este legat de presupusele firme fantomă ale ministrului.
„Partenerul de afaceri penale al ministrului liberal al Transporturilor este unul dintre liderii romilor din localitatea ieşenă Grajduri. Dragoş Stănescu a vândut firmelor din grupul „Fene” echipamente electrice vechi, iar oamenii lui Relu Fenechiu le vopseau şi le vindeau statului ca fiind noi”, scrie EVZ.
Din Adevărul aflăm detalii despre vânzarea ilegală a casei Henri Coandă din Capitală.
„Ultimul raport public al Curţii de Conturi, pe anul 2011, arată cum un membru al Academiei Române a vândut ilegal unor rechini imobiliari o parte din casa lui Henri Coandă, donată statului român de urmaşii marelui savant. Vinovat de ilegalităţi, potrivit auditorilor, este secretarul general al Academiei, Ion Păun Otiman, fost senator PNL de Timiş, în legislatura 2000-2004”, informează publicaţia.
„La 17 ianuarie 2008, Otiman l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RAAPPS, în numele Academiei Române, etajul casei Coandă. În aceeaşi zi şi tot la acelaşi notar, a mai semnat o procură pentru Jipa, pe care-l împuternicea ca, odată recuperat imobilul, să vândă drepturile asupra acestuia, contra sumei de 350.000 de euro, Marinei Vivien Slivinschi, fapt ce demonstrează premeditarea”, detaliază Adevărul.
Cotidianul ia în discuţie scandalul european al meciurilor aranjate şi la modul în care tratează presa internaţională subiectul. Publicaţia face referire şi la cum un important săptămânal german stârneşte controverse după ce a ales să ilustreze unul dintre materialele pe tema meciurilor aranjate cu o fotografie cu Adrian Mutu.
„Der Spiegel a publicat, în deschidere, în varianta online,, un articol despre ancheta privitoare la sutele de meciuri aranjate de mafia pariurilor. Ziariştii germani au ales o fotografie cu Adrian Mutu pentru a ilustra materialul”, scrie publicaţia.
„Adrian Mutu primeşte o lovitură năucitoare din partea presei germane. Cel mai influent săptămânal din Germania ilustrează materialul legat de ancheta pe care Europol o derulează legată de câteva sute de meciuri trucate în Europa cu o imagine în al cărei prim plan apare Adrian Mutu”, continuă Cotidianul.
Ziarul Financiar titrează „Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd”.
„Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale”, detaliază publicaţia.
„Cu cele 1,2 mld. euro cheltuite în 2012 pentru plata a 30 de companii ar fi putut fi construiţi între 200 şi 300 km de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construirea unor astfel de drumuri”, mai precizează ZF.
