Numărul solicitărilor de cetăţenie română a înregistrat o creştere semnificativă din 2015, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Iulia Mălina Ciobanu, citată de Agerpres.
„Este o evoluţie interesantă în ceea ce priveşte numărul solicitărilor de cetăţenie. Dacă la înfiinţarea Autorităţii, în 2010, erau aproape 100.000 de solicitări de cetăţenie, numărul acestora a scăzut până în 2014, când a ajuns la 21.000 de cereri. Din 2015 am înregistrat o creştere semnificativă. În 2015 au fost aproape 82.000 de cereri, 81.000 şi ceva, iar în 2016, până la acest moment, avem peste 50.000 de cereri înregistrate. (…) Este o creştere foarte mare, probabil că situaţia internaţională are un rol important în creşterea numărului de solicitări în materia cetăţeniei”, a precizat Ciobanu, după ceremonia în care 43 de cetăţeni au depus jurământul de credinţă faţă de România şi au dobândit certificate de cetăţenie.
Preşedintele ANC a arătat că pentru cei mai tineri dintre solicitanţi cetăţenia română înseamnă o oportunitate.
„Să ştiţi că sunt şi bătrâni care vin să depună jurământul şi cu lacrimi în ochi rostesc jurământul şi intonează imnul naţional. Pentru ei cetăţenia română reprezintă doar un sentiment de bine, cetăţenia ascendenţilor şi de fiecare dată îmi spun: ‘vreau să mor român'”, a povestit ea.
Iulia Ciobanu a precizat că, dintre cele aproape 82.000 de persoane care au solicitat cetăţenia română în 2015, majoritatea sunt din Republica Moldova.
„Pe articolul 8 (din Legea cetăţeniei române), pe naturalizare, nu pe redobândire, cei mai mulţi vin din ţările arabe, dar sunt şi din Europa, mă refer la Albania, Serbia, Macedonia, avem solicitanţi şi din Germania, din Franţa. Pe redobândirea cetăţeniei cei mai mulţi solicitanţi sunt din Republica Moldova, cam 90%, redobândire articolul 11 – cei care au pierdut din motive neimputabile”, a explicat Ciobanu.
Potrivit acesteia, ponderea cererilor de cetăţenie respinse este de 1,41%, procent care a reieşit în urma datelor statistice agregate în perioada 2010 – 2015. Ciobanu a menţionat că motivele respingerii unei cereri sunt diverse, de la faptul că solicitantul a fost condamnat pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român la faptul că pentru redobândirea cetăţeniei nu îndeplineşte condiţia ascendenţei sau solicitantul nu completează dosarul cu actele solicitate de comisia pentru cetăţenie. Ea spune că durează în medie un an de la depunerea dosarului şi până la dobândirea cetăţeniei române.
Dintre cele 43 de persoane care au depus joi jurământul de credinţă, zece sunt din Turcia şi nouă din Siria.
