Ansamblul rupestru de la Murfatlar se află în pericol. După ce ani de zile nu s-au găsit bani pentru punerea lui în evidenţă şi pentru o restaurare aşa după cum ar merita, dat fiind şi faptul că este unic în ţara noastră, a venit, de curând, şi natura să-şi arate forţa. Conform declaraţiei directorului Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa (MINAC), Gabriel Custurea, în jur de 100 mp de acoperiş din clădirea care adăposteşte bisericuţele de cretă din dealul Tibişir au fost luate de vânt la furtuna fără precedent care a lovit Dobrogea în luna decembrie a anului trecut. „O să plouă, o să ningă în interiorul monumentului”, ne-a explicat directorul MINAC pericolul care stă în spatele dispariţiei acoperişului.
Jale la Murfatlar
Am vrut să vedem cu ochii noştri dimensiunea celor spuse de Custurea, aşa că am obţinut permisiunea de a intra în bisericuţele săpate acum mii de ani în dealul de cretă de la Murfatlar. În comuna Murfatlar, cum treci podul, pe partea stângă, sub literele imense puse de primărie şi care-ţi indică unde te afli, se găsesc bisericuţele rupestre. Ansamblul, deosebit de fragil, nu este deschis publicului spre vizitare, dar numai dacă păşeşti în interior îţi dai seama de imensitatea dezastrului: apa curge pe dealul de cretă şi, din când în când se aud zgomotele bucăţilor ce se desprind din deal şi cad, cu ciudă parcă.
Historia magistra vitae
Monumentele rupestre au fost descoperite în comuna Murfatlar în 1957 dar, deşi dealul de cretă şi ansamblul sunt foarte fragile, s-a continuat exploatarea cretei din zonă cu dinamită, ceea ce a dus la deteriorarea bisericuţelor. Cercetările arheologice, efectuate în anii 1957-1962 au relevat, pe versantul nord-vestic al dealului Tibişir, existenţa a şase bisericuţe, a unor chilii, galerii, locuinţe şi morminte, săpate în cretă, precum şi urmele unei cariere, ce au funcţionat, cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului al X-lea p.Chr. Ceea ce impresionează la ansamblul rupestru de la Murfatlar sunt şi inscripţiile săpate: un prelat în veşminte de slujbă, un porumbel şi mai multe cruci. Pe lângă simbolurile creştine, pe pereţi au fost identificate mai multe inscripţii ce nu ar avea legătură cu creştinismul: desene cu caracter runic, labirintul. Specialiştii nu au ajuns la o idee comună privind acest melanj de simboluri şi ca urmare a faptului că cercetările care, poate, ar lămuri misterul nu s-au realizat din lipsa fondurilor. Există cercetători care au datat monumentul rupestru ca fiind de secol IV printr-o comparaţie cu monumente creştine similare, aflate pe teritoriul altor state (valea Suha Reka din Bulgaria).
Nici Histria nu a scăpat
Urgia naturii nu a ocolit nici „Pompeiul românesc”, cetatea Histria. Gabriel Custurea ne-a spus că natura s-a dezlănţuit şi aici punând în pericol acoperişurile de pe casele istoricilor. Totodată, vântul a smuls gardul şi a rupt stâlpii din imediata vecinătate a muzeului, spre cetate. „Plasa gardului, dacă tot era la pământ, a fost luată de „binevoitori”, ne-a mărturisit acelaşi director MINAC.
