Mizele războiului pentru preluarea controlului asupra CSM

Alegerile tensionate de la Consiliul Superior al Magistraturii de vineri au arătat cât de important este pentru ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, să-şi impună oamenii la conducerea instituţiei care, teoretic, apără independenţa justiţiei, propulsează magistraţi în funcţii de conducere şi face promovările (prin concursuri transparente) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citeşte şi: SCANDAL la Consiliul Superior al Magistraturii: Partea CSM apropiată Monei Pivniceru vrea să îl DEMITĂ pe proaspătul preşedinte ales, Oana Schmidt-Hăineală

Dacă Mona Pivniceru reuşeşte să-şi impună oamenii la conducerea CSM, ar putea avea suficiente pârghii pentru a-i salva pe oamenii politici ai USL cu dosare penale, apropiaţi ei, ca Adrian Năstase (pe care l-a apărat chiar în timp ce acesta era judecat, deşi legea magistraturii interzice astfel de atitudini), Relu Fenechiu, Dan Voiculescu, Radu Mazăre, Cătălin Voicu sau chiar fostul judecător, şef de secţie la Înalta Curte, Florin Costiniu, pe care, de asemenea, l-a apărat public (fiind de notorietate prietenia ministrului Justiţiei cu familia Costiniu, in special cu Viorica Costiniu, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, presedinte de onoare la Asociatia Magistratilor din Romania, unde presedinte executiv a fost si Mona Pivniceru).

Piedica Monei Pivniceru este reprezentată însă de fosta conducere a CSM – Alina Ghica şi Oana Schmidt-Hăineală – şi de cel puţin alţi opt membri din totalul de  acum de 18 ( un loc e vacant).

Fosta echipă de conducere, ­res­pectiv judecătoarea Alina Ghica, fost preşedinte, şi pro­curoarea Oana Schmidt-Hăineală, vicepreşe­dinte, a reuşit să impună standarde europene, prin promovarea unor magistraţi capabili. Anul trecut s-au obţinut cele mai multe trimiteri în judecată şi condamnări ale unor politicieni suspectaţi de corupţie, motiv pentru care activitatea CSM, con­jugată cu activitatea DNA, a Parchetului General şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost lăudată de experţii Comisiei Europene în cele două rapoarte de ţară.

În plus, conducerea CSM a reacţionat dur la încălcarea legilor şi Constituţiei din vara anului 2012, respectiv din perioada de suspendare şi apoi a organi­zării şi desfăşurării referendumului de demitere a preşedin­telui Traian Băsescu.

Vineri, fosta vicepreşedintă Oana Schmidt-Hăineală şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM şi l-a avut drept contracandidat pe judecătorul Mircea Aron, de la Înalta Curte, un apropiat al Monei Pivniceru. Deşi Hăineală a fost aleasă legal preşedinte (10 voturi faţă de 8), gruparea Pivniceru-Horaţiu Dumbravă-Adrian Neacşu-Alexandru Şerban a contestat rezultatul, propunând revocarea imediat după ce Alina Ghica şi-a depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte.

Aceştia au ieşit zgomotos din sala de şedinţă, perturbând prezentarea proiectului de management al Alinei Ghica. Lor li s-au alăturat şi Monalisa Neagoe şi Marius Tudose, iar boicotul a avut ca rezultat faptul că singurul candidat pentru funcţia de vicepreşedinte, Alina Ghica, nu a reuşit să obţină cele 10 voturi necesare.

Isteria Monei Pivniceru şi schimbarea tacticii

La reluarea şedinţei, când Alina Ghica şi-a anunţat din nou candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte, Pivniceru a avut o ieşire isterică, deşi până atunci tăcuse şase ore. Apoi, gruparea Pivniceru a trecut la atac disperat: a cerut, în special prin vocea lui Horaţiu Dumbravă, fost şef al CSM, ca dacă Alina Ghica îşi depune din nou candidatura, atunci să figureze pe ordinea de zi şi revocarea proaspătului preşedinte, Oana Hăineală. Motivul invocat: tradiţia CSM ar fi ca preşedinte să fie un judecător.

Daniel Morar, membru de drept al CSM ca procuror general interimar, a atenţionat plenul că nu există text de lege care să interzică procurorilor să candideze la funcţia de preşedinte şi că un preşedinte care încă n-a apucat să-şi exercite mandatul nu poate fi demis deoarece legea prevede că demiterea poate fi cerută numai pentru greşeli grave în exerciţiul funcţiei.

Chiar şi aşa, propunerea de revocare a fost votată şi, cu toate că a beneficiat de susţinerea zgomotoasă a grupării Pivniceru, a fost respinsă cu 11 voturi din 18 posibile. După ce a devenit evident că Oana Hăineală nu mai putea fi îndepărtată din funcţie, s-a trecut la faza a doua: boicotul candidaturii Alinei Ghica pentru funcţia de vicepre­şedinte. Votul a fost paritar (8 la 8, probabil pentru că doi membri CSM nu au votat). În astfel de situaţii, votul se reia, dar înainte de acest moment gruparea Dum­bravă-Şerban-Neacşu-Pivni­ceru-Tudose-Neagoe a anunţat că părăseşte şedinţa. Drept urmare, reluarea votului a devenit imposibilă din lipsă de cvorum.

Pentru calmarea spiritelor, judecătorul Cristi Danileţ (care a votat pentru Hăineală) a anunţat că-şi depune şi el candidatura şi că îşi însuşeşte integral proiectul cu care a candidat şi câştigat Oana Hăineală (fără proiect nu se poate candida).

Cu toate acestea, gruparea Pivniceru a părăsit şedinţa, alegerea vicepreşedintelui CSM urmând a avea loc, cel mai probabil, miercuri.

Reguli pentru alegerea ­conducerii CSM

Trebuie precizat că, din moment ce un procuror a fost ales preşe­dinte, pentru funcţia de vice­preşedinte pot candida doar judecătorii (care sunt majoritari în CSM). Plenul CSM este format din 19 membri: doi din partea societăţii civile, aleşi de Senat, trei membri de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, şi 14 aleşi în adunările generale ale magis­traţilor. Doar ultimii 14 pot candida pentru funcţii de conducere la CSM. 

„Reformiştii” UNJR au trecut de partea „oculţilor” din AMR

Atacurile însă nu au încetat. Prima care a reacţionat şi a cerut amânarea alegerilor (deşi solicitarea este neconstitu­ţio­nală) încă de vineri a fost Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), asociaţie apărută în 2010 ca reacţie la obe­dienţa faţă de politic a Aso­ciaţiei Magis­traţilor din România (AMR, mai ales din perioada Năstase-Stănoiu) şi ca protest faţă de promovările la Înalta Curte pe „criterii oculte, clientelare” făcute de fosta conducere a CSM reprezentată de Dan Lupaşcu şi Lidia Bărbulescu ( sustinuti atunci de AMR,  unde presedinti, in ordine cronologica , au fost  Viorica Costiniu si apoi Mona Pivniceru).

„România liberă” a susţinut protestele UNJR din 2010, prezentând totodată programele cu care judecătorii Horaţiu Dumbravă, Adrian Neacşu, Alexandru Şerban şi Cristi Danileţ au încercat să intre în CSM. Dintre ei, doar Danileţ a rămas con­secvent principiilor enunţate în 2010. Intre proiectele candidatilor si protestarilor de atunci  figurau apararea independentei Justitiei, respingerea ingerintelor politice, transparenta decizionala a CSM. Acum , trei dintre  ei au uitat pentru ce au fost alesi ca membrii CSM.

„Reformistul” Dumbravă a apărat averile politicienilor

În mod bizar, în anul 2011, Dum­bravă, pe atunci preşe­din­te CSM, a protejat (printr-o inter­venţie la Curtea Constitu­ţională) averile imense dobândite de politicieni, exact în momentul în care PDL şi aliaţii săi încercau promovarea unui proiect de lege care să verifice pro­venienţa averilor multor politicieni care toată viaţa au fost bugetari.

CCR şi-a însuşit punctul de vedere al preşedintelui CSM de atunci, Horaţiu Dumbravă. În concluzie, averile acumulate sunt considerate licite şi nu le poate fi controlată provenienţa.

Ulterior, Dumbravă, Neacşu şi Şerban, împreună cu majoritatea membrilor UNJR ( presedinte Natalia Roman, prietena Cristinei Manda, mana dreapta a ministrului Monei Pivniceru)au trecut de partea AMR (controlat de Mona Pivniceru şi Viorica Costiniu, soţia judecătorului Florin Costiniu, condamnat de prima instanţă în lotul senatorului PSD Cătălin Voicu).

În 2012, cei din UNJR, între care şi Dumbravă, Neacşu, Şer­ban, membrii CSM, nu au mai fost deranjaţi de încălcări flagrante ale Consti­tuţiei, nu au mai fost deranjaţi de faptul că Parlamentul a anun­ţat că nu va pune în executare o hotărâre judecătorească definitivă a Înaltei Curţi (cazul de incompatibilitate al senatorului Mircea Diaconu), nu au fost interesaţi să-şi apere colegii linşaţi mediatic pentru că l-au condamnat pe Adrian Năstase. Cu alte cuvinte, NU i-a mai interesat INDEPENDENTA Justitiei si respectarea LEGII in Romania, motive pentru care uniunea a fost infiintata.

Cine a legat UNJR de AMR şi Pivniceru

Acum, la conducerea UNJR se află Natalia Roman, bună prietenă cu Cristina Manda, mâna dreaptă a ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru  , care si-a numit-o secretar de stat dupa ce aceasta a facut in vara trecuta un stagiu de consilier prezidential al eferului Crin Antonescu („crescut” in principal  de trustul lui Voiculescu).

Reamintim ca Pivniceru a fost sustinuta pentru functia de ministru al Justitiei in special de  tripleta Voiculescu-Fenechiu- Dragnea, cu scopul imediat  de a numi obedienti la conducerea Parchetului General si al DNA, scopul final fiind  scaparea de dosare penale.

Relatia Roman (presedinte UNJR) – Manda poate explica motivul pentru care în tumultuoasa vară 2012, când justiţia a fost atacată fără precedent în istoria postdecembristă, UNJR-ul magistra­ţilor „revoluţionari” a tăcut.

Singurul membru UNJR care a protestat atunci faţă de aceste încălcări ale legii a fost Cristi Danileţ. De atunci, Danileţ este supus  linşajului mediatic ori de câte ori critică derapajele puterii legislative şi executive care vor să subordoneze puterea judecătorească.

Dupa interventia UNJR, rolul de primadonă în blocarea alegerii Alinei Ghica a fost preluat de AMR, care a ­protestat atat faţă de candidatura acesteia, cat si fata de alegerea Oanei Haineala ca presedinte CSM, cerand revocarea acesteia. Dupa care va urma iar interventia protestara a UNJR  si apoi iar AMR, motiv pentru care, nu-i asa, daca asociatiile magistratilor o cer, trebuie sa intervina si politicul cu vreo lege exceptionala care sa le elimine pe Haineala si Ghica. Ce NU ar trebui sa uite aceste asociatii ale magistratilor (confiscate de USL! ) este ca reprezentantii Comisiei Europene stau cu ochii pe noi, ca nu peste mult timp urmeaza un nou raport de tara si ca astfel de atitudini vor fi platite scump de Romania.

ELENA HACH, vicepresedinte AMR si urmatorul candidat al Monei Pivniceru pentru functia de procuror general, orchestreaza debarcarea Oanei Haineala de la conducerea CSM

Revocarea Oanei Haineala prin AMR a fost pregatita de ELENA HACH, procuror,  vicepresedinta Asociatiei, prietena Monei Pivniceru si urmatoarea propunerea a acesteia pentru functia de Procuror general al Romaniei. In loc sa-si apere breasla procurorilor din care face parte, deoarece proiectul de management al Oanei Haineala contine prevederi de consolidare a independentei procurorilor, ELENA HACH sacrifica totul pentru prietena ei , ministrul Justitiei, care vrea sa o promoveze ca procuror general ( Pivniceru fiind constienta ca Tiberiu NITU, prima ei propunere pentru functia de procuror general, nu va fi confirmat, prin numire, de presedintele tarii, deoarece acesta NU cunoaste legile si nu a facut rechizitorii, dupa cum a rezultat din audierea sa publica de la CSM)

Surse USL spun că, ­până miercuri, ELENA HACH, prin AMR, NATALIA ROMAN, prin  UNJR, DUMBRAVA-NEACSU-SERBAN-TUDOSE-PIVNICERU din interiorul CSM, sustinuti in principal de gruparea politica Dan Voiculescu – Relu Fenechiu -LIviu Dragnea ( toti trei cu dosare penale), vor găsi soluţii pentru îndepărtarea nu numai a presdintelui CSM ales  Oana Hăineală, ci si a Alinei Ghica, judecatoare ce candideaza pentru functia de vicepresedinte CSM. Acest „proiect” poate fi realizat NUMAI cu complici­tatea membrilor CSM. Metodele folosite pentru convingerea unor membri CSM ar fi şantajul şi oferte de avantaje, spun surse USL. 

Ultima ora : Cristina Manda, secretarul de stat al ministrului Mona Pivniceru, dupa ce a captat UNJR-ul ( AMR-ul era deja in portofoliul Monei Pivniceru) incearca sa atraga ONG-uri care sa protesteze impotriva alegerii Oanei Haineala ca presedinte CSM si impotriva intentiei Alinei Ghica de a candida la vicepresedintia CSM.