1.3 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăSportSecuriștii Justiției, scoși de la naftalină

Securiștii Justiției, scoși de la naftalină

Arhivele Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție, folosit mai ales pentru șantajarea procurorilor și judecătorilor în mandatul de prim-ministru al lui Adrian Năstase, vor fi inventariate.

Ministerul Jus­ti­ției a inițiat un proiect de hotărâre de guvern prin care să se inventarieze arhivele Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție – SIPA, fost serviciu secret al ministerului, pentru a le sorta și arhiva în funcție de natura documentelor. Cele secrete și care nu pot fi desecretizate cel mai probabil vor ajunge în arhivele Servi­ciului Român de Informații, ce­lelalte, la Arhivele Naționale ale Statului.

SIPA a fost una dintre cele mai controversate structuri de informații postdecembriste, prin care procurori, judecători sau avocați au fost șantajați de către politicieni pentru a-și executa adversarii. Magistrații care nu executau ordine politice erau șantajați, la rându-le, cu declarații care să le ateste presupuse fapte de corupție, smulse de la pușcăriași (pe care magistrații vizați de SIPA i-au arestat sau condamnat).

Cea mai neagră perioadă a acestui serviciu secret a fost între 2001-2003, când la cârma instituției a apărut fostul ofițer de Securitate Marian Ureche, cu adjuncții săi, toți ofițeri ai temutei poliții politice comu­nis­­te. Între 2001-2003, la cârma Ministerului Justiției s-a aflat Rodica Stănoiu, la rându-i co­laboratoare deconspirată drept colaboratoare a fostei Securități, iar premier era Adrian Năstase.

Victime: procurorii Lele și Panait

Un caz sumbru de folosire a informațiilor SIPA de către oamenii politici de la putere a fost în 2002, când Adrian Năstase a dat ordin ca procurorul orădean Alexandru Lele să fie arestat. Vina acestuia din urmă a fost că îndrăznise să-l aresteze pe un contraba­dist (Adrian Tarau), fiu de vice­președinte PDSR (PSD), sponsor important al partidului. Pentru executarea ordinului de arestare a fost trimis de la Parchetul General tânărul procuror Cristian Panait.

Magistratul și-a dat seama că nu există probe pentru inculpare și a refuzat ordinul de a-l aresta pe Alexandru Lele. Mai mult, a dat ordin de scoatere de sub urmărire penală a acestuia. Pentru a-l obliga să revină asupra deciziei de scoatere de sub urmărire penală a lui Lele, Cristian Panait a fost, la rân­du-i, șantajat cu declarații adunate de ofițerii SIPA de la pușcăriașii arestați de acesta potrivit cărora le-ar fi cerut mită (pe acea vreme legea prevedea ca arestarea să fie făcută de către procurori).

Procurorul Panait a decedat în aprilie 2002, după ce a căzut de la etajul patru al imobilu­lui în care locuia. Pentru a se mușamaliza presiunile făcute asupra magistratului, s-a dispus și o expertiză psihiatrică post-mortem, caz unic în ana­lele medicinii. Decizia fi­nală a fost că magistratul s-a sinucis pentru că ar fi suferit de schizofrenie.

Au existat și alte victime ale SIPA, precum judecătoarea Andreea Ciucă, fostă președintă a Tribunalului din Târgu Mureș, arestată, după o înscenare potrivit căreia a luat mită de la un vicepreședinte PSD, pentru ca la final, după schimba­rea regimului Iliescu-Năstase, aceasta să câștige procesele.

Istoria SIPA

În 1991, ministrul de Justiție Mircea Ionescu Quintus, din guvernul Theodor Stolojan, a înființat Serviciul Inde­pen­dent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca struc­­tură departamentală în subor­dinea Direcției Generale a Pe­ni­tenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare. În 1997, ministrul Justiției Valeriu Stoica a trecut SIPA în subordinea directă a ministrului Justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților. În 2000, ministrul Justiției l-a numit șef SIPA pe colonelul Marian Ureche, fost ofițer de Securitate, temut pentru dosarele făcute la Direcția I, unde se confecționau dosarele penale adversarilor comunismului și conducătorilor acestui partid unic. Din cauza scandalurilor de presă și a presiunilor cancelariilor occidentale, în 2003 Ureche și-a dat demisia. SIPA a fost transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) În 2006, la începutul anului, ministrul Justiției Monica Macovei a desființat și DGPA pe motiv că a făcut abuzuri. În plus, Macovei a susținut că Justiția nu are nevoie de un serviciu secret.

Desființare. Cine a intrat în arhive

Fostul ministru al Justiției Monica Macovei a relatat pentru „România liberă“ că a desființat SIPA, res­pec­tiv DGPA, deoarece principiile unui stat de drept nu permit ca magistrații să fie supravegheați de un serviciu secret, subordonat ministrului Justiției. Europarlamentarul ne-a explicat că a înființat o comisie din trei istorici pentru a studia documentele și a stabili dacă serviciul a făcut poliție politică, iar aceștia au confirmat activitatea în cauză. Mo­nica Macovei ne-a declarat că a pus arhiva sub sigiliu, a dat ordin ca un procuror și un judecător să arhiveze toate documentele. „În mandatul meu nimeni nu a intrat în arhivă, nici eu, deoarece am considerat că s-ar încălca regulile statului de drept. Am stabilit comisia de arhivare, după care am plecat din Guvern. Mi-a urmat ministrul Tudor Chiua­riu, despre care cei din Ministerul Justiției mi-au transmis că a dat mai multe ordine subordonaților de a intra în arhivele SIPA“, ne-a declarat Monica Macovei.

Deși „România liberă“ l-a apelat pe Tudor Chiuariu pentru a ne explica mo­­tivele pentru care a autorizat diver­se persoane să intre în arhivele SIPA, acesta nu ne-a răspuns solicitării.

Clarificare. Raluca Prună: Arhiva nu e la SRI

Actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, a declarat pentru „România liberă“ că a luat decizia arhivării arhivei fostei SIPA și a predării acesteia către Arhivele Naționale ale Statului deoarece în spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora arhiva ar fi la SRI, iar SRI ar folosi informații pentru a manipula magistrații. De asemenea, ministrul consideră că nici soluția distrugerii arhivei, lansată în spațiul public, nu este bună deoarece reprezintă istoria recentă care trebuie cunoscută. „Arhivarea și predarea documentelor se va face de către o comisie formată dintr-un judecător de la Înalta Curte de Casație, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Ministerului Justiției, altul de la Administrația Națională a Penitenciarelor (instituție care e custodele documentelor). Termenul de arhivare este de șase luni, care se poate prelungi până la predarea efectivă cu încă șase luni“, ne-a declarat Raluca Prună.

Cele mai citite

Lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă li s-a ridicat controlul judiciar. Unde pot călători cei trei

Curtea de Apel București a acceptat scoaterea de sub control judiciar a lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă. Aceștia au dreptul să...

Lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă li s-a ridicat controlul judiciar. Unde pot călători cei trei

Curtea de Apel București a acceptat scoaterea de sub control judiciar a lui Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă. Aceștia au dreptul să...

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Airbus

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit joi, la sediul Ministerului Economiei, cu o delegaţie a companiei Airbus, subiectul principal al discuţiilor fiind axat...
Ultima oră
Pe aceeași temă