Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a inclus România, într-un discurs rostit la Dublin, în cadrul reuniunii OSCE, pe o listă a ţărilor în care se înregistrează regrese democratice, alături de Ungaria, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan sau Tadjikistan. În aceeaşi zi, Clinton a denunţat „re-sovietizarea” regiunii şi a afirmat hotărârea Statelor Unite de a împiedica acest proces. Declaraţia reprezintă o schimbare tectonică în politica externă americană. Câştigătorii alegerilor din România trebuie să aleagă între a rămâne alături de America şi a se integra în noua Uniune Sovietică.
Hillary Clinton a declarat cu numai câteva ore înainte de a-l întâlni pe omologul său rus, Serghei Lavrov, că eforturile de a obţine hegemonia regională sunt însoţite de campanii represive din partea tuturor regimurilor pro-moscovite. Ceea ce denunţă şefa diplomaţiei americane, nu este numai faptul că Rusia încearcă să îşi extindă influenţa politică, economică şi militară în fostul spaţiu dominat de URSS, ci şi faptul că această extindere vine întotdeauna însoţită de reprimarea drepturilor şi libertăţilor individuale, de regresul democraţiei, ca în Ungaria sau de „sfidări la adresa proceselelor constituţionale” ca în România (nu „provocări”, cum în mod fals a încercat MAE să prezinte discursul doamnei Clinton). Re-sovietizarea fostului spaţiu sovietic nu mai este, începând de joi, un basm de speriat alegătorii cu spectrul Rusiei, ci realitatea politică a Europei de Est de la care porneşte şi faţă de care se plasează în opoziţie Statele Unite. Dusă este de-acum vremea „resetării” americano-ruse, bun venit în noul război rece.
În acest context, evoluţia statelor din regiune va înclina balanţa înspre Occident şi SUA sau înspre Moscova şi noul imperiu rus. România nu face excepţie. Oricare va fi numele prim-ministrului ce va ieşi din alegerile de ieri, el se va trezi într-o nouă realitate geopolitică a regiunii. Orice pas înspre instaurarea unui regim autoritar, chiar şi sub acoperirea unei noi Constituţii validate popular, va îndepărta România de Vest şi o va aduce mai aproape de sfera neosovietică. De aceea, angajamentul democratic şi salvgardarea statului de drept şi a sistemului de control şi echilibru (checks and balances) ale puterilor în stat devin mai importante pentru viitorul României decât orice altceva. Perspectivele sunt însă întunecate.
Ieri, în ziua alegerilor, cotidianul spaniol El Pais (stânga social-democrată), a publicat un articol despre alegerile legislative în care constată că „România este piesa care nu se potriveşte” în puzzle-ul Uniunii Europene. Nu este pentru prima oară când se face această afirmaţie în mediile occidentale, iar impresia că locul României nu este cu adevărat în Europa s-a accentuat de la venirea USL la putere.
În iulie, cotidianul Washington Post publica un editorial cu titlul „Mişcările represive ale României” în care scria că „Victor Ponta (…) a alarmat celelalte guverne din Uniunea Europeană precum şi administraţia Obama prin viteza cu care şi-a consolidat puterea” şi avertiza Bucureştiul că „Mai devreme sau mai târziu, românii vor descoperi (…) că nu există soluţii uşoare sau rapide la problemelor lor economice – mai ales când acestea implică scurt-circuitarea democraţiei”.
Premierul Ponta a eşuat în a răspunde acestor îngrijorări. Vineri, el a publicat în acelaşi cotidian, Washington Post, un articol de opinie intitulat „Exemplul României despre cum să fie tratate problemele fiscale” în care se angajează „să continue pe drumul reformelor” pe care prim-ministrul susţine că guvernul pe care îl conduce le-a lansat şi susţine că „una din priorităţile de frunte ale viitorului guvern român va fi să contribuie la o Europă mai integrată şi mai prosperă şi să întărească parteneriatul strategic cu Statele Unite”.
Domnul Ponta nu tratează în acest articol niciuna din îngrijorările privind statul de drept în România, exprimate atât de Bruxelles cât şi de SUA. În contextul avertismentelor americane privind resovietizarea Europei de Est, şi în condiţiile în care articolul prim-ministrului român a fost publicat în urma unui lobby intens în ziarul elitei politice de la Washington în ajunul alegerilor, „scăparea” lui Victor Ponta nu prevesteşte nimic bun despre viitorul occidental al României.