Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu dau tot mai multe mesaje de apropiere. Analiștii politici susțin că o astfel de strategie poate fi dăunătoare pentru PMP și ALDE, contrariind electoratele celor două partide.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cândva adversari ireconciliabili, se reevaluează reciproc. Primul pas a fost făcut de Tăriceanu. „Băsescu are defectele lui, dar nu poţi să spui că este prost. (…) Are experienţă, este foarte mobil intelectual, are multe calităţi pentru politică. El este un tip redutabil în politică, are priză, are încredere“, l-a portretizat Tăriceanu pe Băsescu. În contrapartidă, fostul şef al statului i-a luat apărarea fostului premier în dosarul legat de mita oferită de Sorin Ovidiu Vîntu. „Oricât război am avut cu el, nu cred că Tăriceanu ar putea lua un milion“, a comentat Traian Băsescu. Liderul PMP a lansat chiar o altă ipoteză, afirmând că „este altceva“ dacă banii ar fi fost o sponsorizare pentru partid. „Nu cred că Tăriceanu este omul care să condiţioneze o numire pe bani“, a insistat Băsescu.
Pe cei doi îi mai uneşte însă ceva în ultima vreme: criticile la adresa SRI sau DNA. Astfel, Traian Băsescu a lansat tema „statului mafiot“, în care cele două instituţii sunt scăpate de sub orice control civil. Tăriceanu a preluat tema și i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să verifice afirmaţiile fostului șef al statului. Drept răspuns, Iohannis a afirmat că are încredere în ceea ce fac instituţiile statului, iar declaraţiile unor persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată, care pun sub semnul întrebării ori contestă acest lucru, sunt lipsite de credibilitate. Traian Băsescu a concluzionat că SRI trebuie pus „zdrăvan“ sub control, printr-o comisie parlamentară „extrem de puternică“, iar instrumentul prin care poate fi controlată DNA este legea răspunderii magistraților.
Atacurile unor politicieni la adresa SRI sau DNA nu sunt o noutate. Băsescu și Tăriceanu au însă şi alte pârghii la dispoziţie. Prin fuziunea cu UNPR, PMP are 46 de parlamentari, iar ALDE are 35. De cele două partide poate depinde majoritatea parlamentară și, împreună cu PSD, ar putea decide cine poate fi urmărit penal și cine nu.
Criticile tot mai dese ale fostului preşedinte la adresa serviciului secret intern vin în contextul unor zvonuri privind dorinţa ca PMP să preia șefia Comisiei de control a activităţii SRI. De asemenea, în Parlament se află şi un proiect de lege privind răspunderea magistraților, prin care statul este obligat să recupereze „de îndată“ prejudiciile cauzate de judecători și procurori. Acesta se adaugă altor câteva zeci de proiecte de la Comisia juridică a Camerei Deputaților, care vizează modificarea Codului Penal.
Conflictul Băsescu-Tăriceanu este definitoriu pentru cei doi
Sociologul Barbu Mateescu consideră că asistăm la o mișcare dintr-un plan mai larg. „Nu cred că se prefigurează o alianță electorală PMP-ALDE. Însă se poate vorbi de perspectiva unei coaliții de guvernare PSD-ALDE- PMP. Practic, depinde de capacitatea lui Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu de a-și convinge propriii alegători că se pot face orice fel de alianțe, în numele luptei cu SRI și DNA“, afirmă Mateescu. Însă, această strategie se poate întoarce împotriva inițiatorilor. „Noua poziționare a celor doi presupune riscuri foarte mari din punct de vedere electoral. Conflictul Băsescu-Tăriceanu este definitoriu pentru cei doi, mai ales pentru Tăriceanu. Când acesta era prim-ministru, către el s-au îndreptat toți cei care nu erau de acord cu politica lui Traian Băsescu, dar nu voiau să voteze cu PSD. În cazul lui Traian Băsescu, lucrurile sunt mai nuanțate, pentru că el s-a definit în fața propriilor alegători și prin alte conflicte“, a menționat Mateescu.
Sociologul nu exclude continuarea acestei strategii, chiar și cu pierderi de natură electorală. „Toate aceste lucruri sunt explicații logice. Însă, cei doi au probleme foarte mari și este posibil ca logica electorală să treacă pe plan secundar. Traian Băsescu vrea să o salveze pe Elena Udrea, iar Călin Popescu Tăriceanu este preocupat de propria salvare. Rămâne de văzut dacă își vor mai calibra discursul în apropierea alegerilor“, a comentat Barbu Mateescu.
Războiul dintre Palate, perioada 2004-2008
Devenit președinte al României în 2004, pe lista Alianţei DA, fostul lider PD Traian Băsescu l-a propus prim-ministru pe liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu. În vara anului 2005, Tăriceanu a refuzat să-și dea demisia și să organizeze alegeri anticipate, deși convenise acest lucru cu şeful statului. Băsescu s-a arătat nemulțumit de răzgândirea premierului, afirmând că ar fi fost dictată de omul de afaceri Dinu Patriciu. Elena Udrea l-a acuzat ulterior pe Tăriceanu că i-a cerut preşedintelui să intervină la procurorul general pentru Patriciu, prezentând un bileţel cu antetul premierului. Războiul dintre Palate a culminat cu momentul în care Tăriceanu a exclus PD de la guvernare, iar apoi PNL s-a implicat în prima suspendare a președintelui.