„Politica monetară-medicament sau drog?” s-a intitulat inspirat prezentarea susţinută ieri de Valentin Lazea la BNR (în engleză „drog” înseamnă şi medicament şi drog), în cadul unui eveniment organizat de revista Finanţiştii. Oficialul BNR a analizat contextul economic şi demografic al utilizării unei politici monetare relaxate în comparaţie cu strategia menţinerii dobânzilor la un nivel mai ridicat.
„SUA sunt obsedate de creştere economică, de asta împing dobânzile în teritoriu real-negativ. Populaţia lor creşte cu 1% pe an, economia trebuie să furnizeze permanent noi locuri de muncă, trebuie menţinută şi creşterea PIB/locuitor pentru competiţia de imagine cu alte mari economii. Simultan, economia americană se finanţează preponderent prin piaţa de capital şi nu prin bănci ca în zona euro, iar dobânzile real-negative ajută bursa (dividendele sunt mai tentante decât dobânda la termen). În Europa, Spania, Cipru Irlanda au de asemenea creştere demografică şi sunt interesate de creşterea economică şi pârghiile care s-o încurajeze în timp ce România, Bulgaria, Letonia sunt în declin demografic iar PIB-ul lor pe locuitor creşte şi dacă economia stagnează, ceea ce face ca promovarea creşterii economice să fie mai puţin presantă” spune Lazea.
Impactul diferit al politicii monetare relaxate se manifestă şi în privinţa inflaţiei şi finanţării deficitului de cont curent. În ţările anglo-saxone, competitive şi concurenţiale, inflaţia rezultată din dobânzile mici e ţinută sub control şi va merge în creştere de PIB în timp ce în România, economia nefiind complet restructurată, relaxarea monetară merge glonţ în inflaţie. Similar, indiferent de „fotografia macro” de moment, finanţarea externă nu va fi o problemă pentru SUA sau Marea Britanie, în timp ce România dacă pierde argumentul dobânzilor mari va căuta cu lumânarea investitorii.
Când va folosi o economia polici monetare relaxate? În opinia lui Lazea când datoria publică raportată la PIB e mare (dobânzile real-negative ajută la reducerea ponderii datoriei), există experienţă în combaterea inflaţiei şi creştere demografică, economia se finanţează preponderent prin bursă, nu există probleme majore în atragerea de investiţii străine (vezi SUA, Marea Britanie). În cazul politicilor monetare „aspre”(dobânzi mari-vezi România), statele au datorie publică mică, declin demografic, economia se finanţează în special prin bănci pe plan intern şi atrage greu finanţare externă.
