Sabina Fati. În jurul Mării Negre: Cine modifică geografia Mării Negre și de ce România are nevoie urgentă de o flotă comercială (44.1)

Am plecat acum trei luni din Mangalia, orașul de pe coasta Mării Negre sub care se află probabil cele mai multe ruine antice.

Arheologii nu le pot scoate pe toate la iveală, fiindcă urbanizarea haotică din ultimii 70 de ani îi obligă „să facă șobolăneală”, după cum spune directoarea muzeului local, Tatiana Odobescu. În urmă cu mai bine de 2000 de ani, aici a fost o colonie doriană și acest lucru se vede cumva în frumusețea simplă a obiectelor antice găsite, fiindcă dorienii sunt strămoșii spartanilor, apologeți ai sobrietății.

Grecii au fost atrași de pământul fertil, de lacul cu apă dulce și de golful aflat la azăvadă, toate aceste calități fiind, pare-se, menționate de Oracolul din Delphi înainte de plecarea dorienilor în căutarea unui nou loc de colonizat pe malul Mării Negre.

Zidurile Calatis-ului se pot încă vedea printre blocurile scorojite și urâte care traversează centrul Mangaliei, îngrădite pentru moment de arheologi, dar distruse din indiferență de colonizarea sovietică și nepăsarea ulterioară a localnicilor. Diverșii călători din perioada medievală au numit partea dinspre mare a acestor fortificații „Zidul Amazoanelor”, care ar fi fost construit după ce Hercule și Tezeu ar fi intrat pe furiș în cetatea frumoaselor luptătoare. Zidul ar fi fost atât de solid, încât nimeni n-ar fi putut pătrunde dinspre mare în Regatul Amazoanelor. La Mangalia n-au supraviețuit însă nici legendele, nici vestigiile, nici spiritul boem al artiștilor interbelici care își petreceau verile aici.

Tot ceea ce n-au reușit să distrugă bombardamentele din al Doilea Război Mondial a fost devastat în perioada comunistă. Plaja pictată în ocru și brun de Tonitza e la locul ei, dar casele, cafenelele, cârciumile, cofetăria cu eclerurile din galantar și baclavalele turcului Bahli au dispărut cu tot cu atmosfera dată de întâlnirea pictorilor și scriitorilor cu marea.

Citește continuarea textului pe blogul Sabinei Fati, de pe Europa Liberă. 

Sabina Fati – În jurul Mării Negre

Mykolaiv=Nikolaev: orașul unde Barbie și-a cumpărat țigări pe banii mei (12)

Nikolaev: între Bug și Marea Neagră „te simți mai aproape de Rusia decât de Europa” (13)

Nikolaev și Herson: Orașele mireselor: de ce vin americanii după fete până la Marea Neagră? (14)