Zeci de mii de transilvăneni au plecat în pelerinaj către locurile de cult care sunt dedicate Fecioarei Maria. Credincioșii ortodocși și catolici celebrează, pe data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului. Este vorba de o sărbătoare organizată în cinstea ridicării cu trupul și sufletul a Cer a Fecioarei Maria, mama Mântuitorului Isus Christos.
Pelerinajul a început în acest an, în unele locuri, încă de vineri seara. Oamenii merg la mănăstiri, biserici sau basilici papale pentru a se ruga pentru mântuirea sufletelor, pentru sănătate și pentru pace. În Transilvania, cel mai cunoscut loc de pelerinaj este mănăstirea Nicula, de lângă Gherla, din județul Cluj. Deja, zeci de mii de oameni au sosit în pelerinaj. Unii dintre ei au venit de vineri seara, pentru a se ruga în locul unde se află a icoană a Fecioarei Marei cu Pruncul Isus despre care cred că ar fi făcătoare de minuni.
Mănăstirea Nicula îi atrage în special pe credincioșii de rit bizantin, care aparțin Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Un alt loc important de pelerinaj este basilica papală de la Maria Radna din Arad, locul unde se întâlnesc credincioși care aparțin mai cu seamă ritului latin. Romano-catolicii care merg în acest loc se roagă în română, maghiară, germană, croată, dar și în alte limbi.
Pelerinii Maicii Domnului
La Nicula, oamenii vin din toate colțurile țării. Ortodocșii se adună în vechea mănăstire care domină satul. ”Am venit din Feldru, pentru a ne închina Maicii Domnului. Ne rugăm pentru sănătate, pentru familie și pentru pace în lume”, spun o doamnă de 74 de ani. ”Vin aici încă din tinerețe. Am venit și pe vremea când erau comuniștii”, mai spune doamna din Feldru. ”Noi am venit din județul Iași. Am auzit că aici este o icoana făcătoare de minuni și am venit cu părintele de la noi din sat. A închiriat un autocar și am venit aici, la Nicula, la Maica Domnului”, spune o femeie în vârstă de 66 de ani.
Jos, la biserica parohială din sat, se adună greco-catolicii. Grupuri de pelerini vin pe jos din Gherla și merg în procesiune câțiva kilometri, în timp ce intonează imnuri religioase. Cel mai cunoscut dintre ele, ”Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale” a fost compus de un preot greco-catolic în perioada în care începuse prigoana comunistă. Acest imn, intonate de pelerinii de la Nicula de toate confesiunile, este și simbolul rezistenței împotriva totalitarismului. Unul dintre grupurile de pelerini, care a ajuns la biserica din Nicula ieri, a fost condus chiar de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.
A urmat o noapte de veghe, condusă de călugării și de călugărițele din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. Miile de pelerini se pregătesc azi pentru liturghiile arhierești. La mănăstire, slujba va fi oficiată de IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul ortodox al Clujului, Sălajului și Maramureșului, iar în curtea bisericii din sat, de către episcopul greco-catolic, PS Florentin Crihălmeanu.
O istorie zbuciumată
Oamenii se adună la Nicula pentru că sunt atrași de faima unei icoane pictată de preotul Luca din Iclod, în anul 1681. Potrivit rapoartelor armatei austriece, această icoană a lăcrimat în lunile februarie – martie 1699. Icoana fusese donată bisericii parohiale din Nicula de către nobilul român Ioan Cupșa. După ce a lăcrimat, icoana a fost luată de guvernatorul Transilvaniei, contele Sigismund Kornis, și dusă în capela castelului său. Locuitorii din Nicula l-au dat în judecată pe guvernator. Icoana a fost dusă la Cluj și apoi la Viena, unde Familia Imperială a Habsburg a decis că ea trebuie așezată într-o biserică nouă, unde să poată fi venerată de toți credincioșii, indiferent de confesiune sau de etnie.
Biserica din lemn a fost ridicată pe dealul de lângă Nicula. În anul 1767, Papa Clement al XIII-lea a decis să acorde indulgență plenară pelerinilor de la Nicula. În perioada 1875 – 1879, la Nicula, Episcopia Greco-Catolică de Gherla a ridicat o nouă biserică din piatră, cu un iconostas din lemn de tei unic în lume. În anul 1936, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, cel care avea să devină apoi primul cardinal român din istorie, a decis să înființeze o mănăstire de călugări basilieni. Mănăstirea a funcționat până în anul 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost suprimată, iar călugării au fost arestați. Superiorul mănăstirii, Leon Man, a fost ucis de torționari la Penitenciarul Gherla.
Mănăstirea a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română, care o folosește și în prezent. Icoana a fost însă ascunsă de tatăl unuia dintre călugării greco-catolici, Vasile Chezan, care a zidit-o într-unul dintre pereții casei sale. El a dezvăluit secretul abia în anul 1964, pe patul de moarte. Icoana a fost luată și dusă mai întâi la Muzeul de Artă din Cluj, iar apoi, la insistențele episcopului ortodox al Clujului, Teofil Herineanu, a fost așezată în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj.
După o restaurare care i-a deteriorat pictura, în 1991, icoana a fost readusă în mănăstirea Nicula. Complexul monahal este în prezent obiectul unui litigiu juridic între cele două biserici istorice ale românilor din Transilvania, cea unită și cea ortodoxă. Însă Nicula rămâne cel mai important loc de pelerinaj al românilor ardeleni.
