Fostul preşedinte interimar, Crin Antonescu, lansează tot mai des declaraţii anti-europene. „Nu trebuie ca România să se comporte ca o colonie, ca un subordonat” în faţa Uniunii Europene, „nu se poate să fii ditamai preşedinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, şi din vacanţă de undeva să-i mai trimiţi o scrisoare domnului Ponta fără să ştii ce s-a întâmplat aici”, „pentru poporul român vom fi partenerii şi nu slugile instituţiilor europene”, sunt câteva dintre afirmaţiile făcute de Antonescu în ultimele patru luni.
Săptămâna trecută, Antonescu şi-a dat cu părerea cu privire la poziţia României la Consiliul European de la Bruxelles (22-23 noiembrie), unde se dezbate bugetul multianual al UE (2014-2020). A fost întrebat dacă se aşteaptă ca Traian Băsescu să folosească în numele ţării dreptul de veto.
„Sigur că da, eu cred că în momentul în care reprezinţi România şi consideri că eventuale decizii afectează interesul României, sigur că da, ai această posibilitate să te foloseşti de ea”, a precizat Antonescu.
O astfel de atitudine, „noi contra Europei”, s-a regăsit şi în perioada în care Antonescu s-a aflat în funcţia de preşedinte interimar al României.
Ȋn luna iulie Comisia Europeană făcea într-un proiect de raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei o serie de recomandări pentru România, recomandări precum respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei sau consecvenţa şi transparenţa procesului judiciar. Proiectul aducea, însă şi critici legate de modul în care funcţionează justiţia în ţara noastră.
Crin Antonescu s-a arătat atunci supărat în faţa raportului şi a criticilor despre care a considerat că „exced atribuţiile” Comisiei Europene.
„Nu suntem cobai, fundamentele democraţiei în România sunt consacrate demult. Le cerem să spună cine şi când a influenţat Justiţia. România nu a creat probleme Uniunii Europene şi nici nu a greşit faţă de UE. Nu România a creat criza euro, criza cu Grecia, este un membru al UE foarte cuminte şi la locul ei, nu este ca Ungaria”, a explicat Antonescu.
Ȋn aceeaşi lună, Antonescu şi-a reafirmat poziţia fermă faţă de oficialilor europeni, preocupaţi de criza politică prin care trecea România în acea perioadă, în urma referendumului organizat pentru demiterea lui Train Băsescu.
„Vreau să fie limpede: preşedintele României, deplin sau interimar, nu primeşte ordine de la nimeni. Cu excepţia Parlamentului şi a cetăţenilor României”, a spus Crin Antonescu
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso îi ceruse atunci premierului Victor Ponta să respecte o serie de prevederi legate de referendum, de modul în care urma să se desfăşoare interimatul lui Crin. Barroso recomanda să nu se facă graţieri sau vreo numire în funcţiile de procuror general şi procuror şef în DNA.
„Deşi MCV are zone de interes, el este extins cu consideraţii şi cu puncte de vedere de natură strict politică. E normal să existe nişte critici în acest raport, dar dacă aceste critici sunt justificate trebuie să genereze măsurile care se impun. Acolo ar putea apărea referiri la teme şi decizii care exced atribuţiile Comisiei Europene, cum ar fi un fel de interdicţie pentru autorităţile române de exercitare a dreptului de a acorda graţierea.”, a spus Antonescu.
Preşedintele PNL a mers şi atunci pe convingerea că instituţia europeană condusă de Barroso îşi depăşeşte atribuţiile.
„Se vorbeşte despre cele 11 porunci date de Barroso lui Victor Ponta. Nu există aşa ceva, pentru că nu avem un document în sensul ăsta, pentru că ar fi însemnat o depăşire de neimaginat a atribuţiilor Comisiei Europene. Cum putea cineva cu experienţa şi prestigiul Barroso să îi dea dispoziţii lui Victor Ponta despre ce trebuie să facă preşedintele, fie el şi interimar? Aşa ceva este de neimaginat”, a afirmat atunci Antonescu.
Criticile lui Antonescu la adresa lui Barroso au continuat şi în luna august. Barroso a cerut Guvernului să trimită cât mai repede la Curtea Constituţională a României (CCR) listele electorale pentru a se lua o decizie cu privire la validarea sau invalidarea referendumului organizat în luna iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Antonescu nu a privit cu ochi buni intervenţia lui Barroso.
„Este normal să le pese. Eu am o singură exigenţă, democraţia are valori universale. Dacă se strecoară îndoiala că democraţia este încălcată, e jale. Eu nu vreau să se întâmple asta, nu e admisibil, nu e acceptabil să dai declaraţii pe ce ţi-a spus Băsescu la telefon, aşa cum a făcut doamna Angela Merkel. Nu se poate să fii ditamai preşedinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, şi din vacanţă de undeva să-i mai trimiţi o scrisoare domnului Ponta fără să ştii ce s-a întâmplat aici”, a declarat Crin Antonescu la Antena 3.
Tot în luna august, de această dată prezent la o emisiune la Realitatea TV, Antonescu discuta poziţia României în Uniunea Europeană. Pentru liderul PNL, oficialităţile UE nu doresc decât să menţină România la stadiul de stat controlat.
„Nu admit să fim folosiţi. (…) Nu trebuie ca România să se comporte ca o colonie, ca un subordonat. România nu-i o ţară oarecare, este a şaptea ţară ca mărime din Europa, cu o poziţie geostrategică excepţională, are resurse energetice, cărţi de jucat. Oamenii care conduc România trebuie să fie conştienţi de aceste lucruri”, a spus Crin Antonescu.
Crin Antonescu l-a declarat în aceeaşi perioadă partinitor pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, pentru că l-ar favoriza pe Traian Băsescu.
„Aceiaşi oameni încearcă să folosească toate pârghiile de influenţă în cercuri politice externe, începând, din păcate, spun sincer şi cu mare regret, începând cu ambasada SUA la Bucureşti, cu ambasadorul, în speţă, care este evident părtinitor în această chestiune – o spun fără ezitare şi i-am spus-o şi domniei sale. (Aceiaşi oameni, n.r.) încearcă să genereze un asediu asupra cui decide, a instituţiilor statului de drept”, a declarat preşedintele PNL.
Ȋn septembrie, Antonescu reia criticile la adresa lui Barroso şi a intervenţiei acestuia în perioada crizei politice.
„Atitudinea domnului Barroso nu a fost una echilibrată, a recunoscut-o implicit chiar domnia sa acum câteva zile la o şedinţă a PPE, când s-a felicitat pentru intervenţia din România. (…) Nu putem vorbi de o atitudine echilibrată, nici domnul Barroso nu pretinde asta. (…) Corect este cel puţin discutabil, pentru că din punctul meu de vedere maniera în care a fost abordată de la început situaţia din România, maniera de informare asupra lucrurilor care se petrec în România, nu poate fi catalogată drept una corectă”.
Luna octombrie a consolidat poziţia anti-europeană a lui Crin Antonescu. USL a decis atunci să îşi lanseze candidaţii la alegerile parlamentare, la Arena Naţională în aceeaşi în care avea loc, la Bucureşiti, Congresul Partidului Popular European.
„Popularii europeni sunt astăzi la Palatul Cotroceni cu preşedintele lor, noi suntem aici cu poporul nostru, fără preşedinte. Suntem aici, în această seară, şi cu milioane de români care sunt alături de noi cu aspiraţiile noastre, cu Guvernul nostru, cu aleşii noştri locali şi cu proiectul nostru pentru România”, a declarat liderul PNL.
„Noi, cei care conducem şi vom conduce România, în numele poporului român şi pentru poporul român vom fi partenerii şi nu slugile instituţiilor europene. (…) Putem sta în faţa oricui din Europa ca parteneri şi nu slugi”, mai afirmat atunci Antonescu.