USL a anunţat deja că, imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie, anul acesta, când – susţine Uniunea Social-Liberală – va avea majoritate absolută în Parlament, va modifica Constituţia în aşa fel încât o hotărâre a Curţii Constituţionale să poată fi încălcată cu votul a două treimi din parlamentari.
Spre exemplu, ieri, CCR a dat decizia că Senatul trebuie să aplice hotărârea judecătorească definitivă şi executorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care Mircea Diaconu nu mai era senator deoarece a fost descoperit de ANI că este incompatibil, stare consfinţită de o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Până la această decizie a CCR, Senatul a refuzat să aplice hotărârea Înaltei Curţi, substituin-du-se practic Justiţiei. Or, dacă s-ar fi aplicat proiectul de Constituţie pregătit de USL, Senatul putea, cu voturile a două treimi din parlamentari, să nu respecte decizia CCR, deci nici hotărârea judecătorească. De altfel, printr-o astfel de modificare a Constituţiei, Parlamentul poate refuza punerea în aplicare inclusiv a unei hotărâri judecătoreşti, chiar dacă ar fi vorba de o condamnare penală, spun specialiştii.
Subordonarea CSM
USL a făcut şi capitole de proiecte de legi prin care vrea subordonarea Consiliului Superior al Magistraturii Parlamentului, în aşa fel încât această instituţie, care acum asigură independenţa Justitiei, să nu mai poată reclama încălcarea/nerespectarea legilor la CCR, ci doar la Parlament, care va lua deciziile finale, spun surse din Ministerul Justiţiei.
În proiecte ar exista şi modificări ce vizează Ministerul Public (inclusiv Direcţia de Investigare a Crimei Organizate – DIICOT şi DNA) şi Inspecţia Judiciară, care acum este independentă, dar funcţionează pe lângă CSM.
Potrivit proiectelor USL, Ministerul Public (adică Parchetele, DIICOT, DNA) va avea dublă subordonare: va fi subordonat atât ministrului Justiţiei, care poate ordona anchete la Inspecţia Judiciară (care îi este subordonată) pentru a scapa de magistraţii incomozi, cât şi Parlamentului, care poate face comisii de anchetare a magistraţilor ce ies din front.
În plus, s-ar reînfiinţa şi serviciul secret al Ministerului Justiţiei pentru urmărirea magistraţilor, cum a existat până prin 2005, când a fost desfiinţat de fostul ministru Monica Macovei pentru că făcea poliţie politică. Acest serviciu a fost condus pe vremea mandatelor lui Ion Iliescu de foşti ofiţeri de Securitate, care depistau petele negre din biografiile magistraţilor, cu care apoi îi şantajau pentru ca aceştia să execute ordinele grupurilor de interese politice.
Surse din Ministerul Justiţiei susţin că ar exista în proiect şi desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, iar atribuţiile acesteia ar urma să revină comisiilor de control a averilor de la parchetele de pe lângă Curţile de Apel, cum a mai fost cândva, dar nu au funcţionat. Şi nici după decembrie 2012 nu vor funcţiona, pentru că procurorii vor fi subordonaţi atât Ministerului Justiţiei, care îi poate ameninţa cu Ins-pecţia Judiciară, cât şi Parlamentului, care poate face comisie de anchetare a procurorului îndrăzneţ.
De asemenea, nici Înalta Curte nu va rămâne cum este acum. Reamintim că DNA a anihilat peste 10 judecători supremi (unii trimişi în judecată, alţii au ieşit la pensie de frica DNA) iar în locul lor au fost promovaţi de către CSM judecători, după examene serioase, transparente, NU prin numiri transmise din cabinetul ministrului, subordonat politic.
Unificarea DNA cu DIICOT
O altă năzdrăvănie, scăpată de alt-fel de unii politicieni ai USL mai vocali, ar fi desfiinţarea şi apoi unificarea DIICOT cu DNA, schimbarea denumirii instituţiei pentru a înceta contractele de lucru cu procurorii competenţi şi aceştia să fie împrăştiaţi prin ţară, fără a putea contesta deciziile în instanţe, cum s-a mai întâmplat în 2001, când PSD a revenit la putere şi a desfiinţat echipa anticorupţie din Parchetul General, condusă de procurorii Ovidiu Buduşan şi Doru Dobocan. Apoi ar urma popularea Parchetelor cu procurori obedienţi.
Că nu sunt simple fantezii informaţiile obţinute de „România liberă” din surse de la Ministerul Justiţiei, care au participat pasiv la redactarea acestor proiecte, o demonstrează şi scăpările din ultimele luni ale unor politicieni precum Dan Mihalache, Ioan Ghişe, Crin Antonescu, Victor Ponta, Eugen Nicolăescu.
Reamintim că în această vară premierul Ponta a îndrăznit, între altele, să limiteze atribuţiile Curţii Constituţionale printr-o ordonanţă de urgenţă, nu a respectat o hotărâre a CCR (a plecat la Bruxelles în locul preşedintelui, deşi CCR hotărâse invers). De asemenea, tot prin ordonanţe, Ponta a modificat şi alte legi organice. De asemenea, nu a respectat Legea referendumului, a vrut să modifice listele electorale după ce referendumul a avut loc şi multe alte abuzuri care au fost criticate dur atât de Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia, cât şi de ambasadorii la Bucureşti ai SUA, Olandei, Germaniei. Mai mult, USL a fost criticată pentru aceste abuzuri inclusiv de „fraţii” din aceeaşi familie politică: socialiştii.
Un stat de drept este acela în care se asigură domnia legii, în care separaţia şi controlul puterilor vin în contraponderea dictaturii majorităţii – spunea de curând ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Prin proiectele de modificări legislative fundamentale, USL pune în pericol statul de drept din România.
Cazul Diaconu, tranşat de Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a admis ieri sesizarea CSM privind punerea în executare de către Senat a hotărârii judecătoreşti referitoare la incompatibilitatea lui Mircea Diaconu. CSM a sesizat Curtea pe 31 octombrie în vederea soluţionării conflictului juridic de natură constituţională, constatat în legătură cu refuzul Senatului de a pune în executare hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind starea de incompatibilitate a senatorului PNL.
