Premierul Italiei, Matteo Renzi, gazda trilateralei, preşedintele francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au întâlnit ieri pe insula Ventotene pentru a examina consecinţele Brexit asupra Uniunii Europene.
În cadrul reuniunii de luni după-amiază în Mediterana, în apele Italiei, cu trei săptămâni înaintea unui summit european extraordinar, cei trei lideri europeni au încercat să găsească mijloace de relansare a unei Europe în plină criză de identitate. Premierul italian i-a primit la Napoli pe Hollande şi Merkel înainte de a-i însoţi la Ventotene, mica insulă din Marea Tyreniană. Simplul fapt că au ales ca loc de întâlnire insula unde a văzut lumina zilei manifestul federalist confirmă ce cele trei mari ţări din UE sunt decise să continue împreună visul european pentru a confirma existenţa acestui destin comun pe care britanicii l-au refuzat.
Decizia Marii Britanii de a părăsi UE este considerată o „înfrângere politică“ pentru Europa şi trebuie să reprezinte „o uriaşă sonerie de trezire“ pentru Uniunea Europeană, care trebuie să se reformeze rapid, declara Renzi la finele lunii iunie. Problema Brexit va fi dezbătută şi la summitul european extraordinar de la Bratislava, la 16 septembrie.
Decizia britanică de părăsire a UE, Brexit şi consecinţele sale asupra viitorului Uniunii a reunit rapid liderii francez, italian şi german, într-un mini-summit precedent, la Berlin, la 27 iunie. Atunci, ei au făcut apel pentru un „nou impuls“ pentru Europa. Luni s-au reunit din nou, de această dată la Ventotene, într-un anume sens fiind o reuniune de pregătire înaintea summitului european extraordinar de la Bratislava. Seara, cei trei lideri au fost transportaţi la bordul port-avionului Garibaldi, nava-amiral a marinei militare italiene, pentru un dineu de lucru.
Crizele cu care se confruntă UE sunt clare – valul de euroscepticism, cazul referendumului britanic fiind expresia cea mai frapantă a răspunsului discordant la criza migratorie, pericolul terorismului. Dincolo de poziţiile politice, pentru deciziile concrete pentru supravieţuirea Uniunii şi surmontrea acestor crize se aşteaptă summitul de la Bratislava.
O Europă mai bună
Un diplomat francez declara că reuniunea de luni din Italia va demonstra „unitatea celor trei mari ţări europene fără să vrea crearea unui club“. Pentru Merkel, a fost debutul unei serii de reuniuni în această săptămână, în care se va vedea cu şefi de stat din 12 state UE şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Ordinea de zi a summitului, anunţată într-un sens de Germania – de a avea o Europă mai bună şi nu „mai multă Europă“ -, a permis evitarea referinţelor la cererea italienilor pentru o mai mare flexibilitate bugetară şi s-a concentrat pe dezvoltarea proiectelor care au nevoie de concretizare.
La capitolul de securitate, s-a discutat ideea unei „ apărări Schengen pentru a răspunde terorismului“ şi s-a evocat posibilitatea de întărire a cooperării şi chiar de forţe speciale pentru integrarea securităţii şi apărării, ca şi relaţii între serviciile de informaţii din cele trei ţări.
Pentru a răspunde fenomenului migraţiei s-a subliniat relansarea eforturilor pentru un acord cu ţările africane, care vor încerca să lucreze cu un mecanism de finanţare similar cu „planul Juncker“. O atenţie specială a fost acordată extensiei planurilor pentru noile generaţii, „garantarea pentru o tinereţe a Erasmus“.
Un punct de discordie părea a fi propunerea lui Renzi de numire a unui ministru de Finanţe al zonei euro, după ideea preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Pe insula Ventotene a fost semnat în 1941, „Manifestul de la Ventotene – O Europă liberă şi unită“ semnat de Altiero Spinelli, Ernesto Rossi şi Eugenio Colorni, care au militat pentru o Europă federală.
