Se împacă Băsescu şi Ponta?

O discuţie, oficial de o oră, a fost suficientă să dea un prim semnal de dezgheţ în relaţia Preşedinţie-Guvern. Există, însă, şi alte indicii privind potenţialul ridicat al unei coabitări.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta s-au consultat ieri la Cotroceni asupra mai multor dosare urgente în materie de politică externă, finanţe şi justiţie. Chiar dacă discuţiile nu au pus punct subiectului legat de reprezentarea României la Consiliul European de la Bruxelles – fiind programată o nouă rundă -, întrevederea Băsescu-Ponta pare să fi avut un rezultat peste aşteptări. Potrivit comunicatului dat publicităţii de Preşedinţie, viziunile celor doi s-au întâlnit în ceea ce priveşte negocierile cu delegaţia FMI şi a Comisiei Europene, fiind stabilită totodată o linie comună de lucru în legătură cu privatizarea societăţilor de stat.

Cu privire la acest din urmă aspect, Traian Băsescu şi Victor Ponta au căzut de acord că este nevoie de implementarea cât mai rapid cu putinţă a strategi­ei de management privat, un sem­­­nal că diferendele care i-au despărţit în această chestiune arzătoare şi pe agenda FMI, pot fi depăşite. Şeful statului şi premie­rul au căzut de comun acord, se mai arată în comunicat, şi cu privire la măsurile pe care Executivul le va întreprinde în scopul deblocării plăţilor pe programele cu finanţare europeană, ca şi în ceea ce priveşte onorarea restanţelor la proiectele în derulare. Întâlnirea de la Cotroceni a cuprins şi o evaluare a stadiului în care se află implementarea criteriilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi s-a discutat necesitatea ca raportul din  decembrie să cuprindă evaluările exacte privind statul de drept.

Consultarea de ieri pare să anun­ţe o schimbare de optică a celor doi oficiali, în materie de raporturi instituţionale între Preşedinţie şi Guvern, dacă se are în vedere faptul că este pentru prima oară când Traian Băsescu şi Victor Ponta ajung la un numitor comun şi, chiar mai mult, când cei doi se înţeleg pe dosare atât de sensibile. Iar asta, în condiţiile în care Victor Ponta a refuzat în repetate rânduri, şi când era în opoziţie şi în timpul mandatului său de premier, invitaţiile la consultări adresate de şeful statului. Nu este, însă, o noutate nici faptul că, în interiorul USL, Ponta s-a aflat tot timpul sub presiunea pusă de partenerul său, Crin Antonescu, care i-a declarat război total preşedintelui şi, prin urmare, refuză orice dialog cu acesta. Iar pretenţiile lui Antonescu vizează şi persoana lui Victor Ponta.

Tot ieri, s-a mai petrecut un fapt demn de luat în seamă: Victor Ponta şi Traian Băsescu împărtăşesc aceeaşi părere în cazul Diaconu. A spus-o chiar premierul, care a admis că, insti­tuţional, opinia sa nu diferă de cea a şefului statului. O afirmaţie care capătă o conotaţie specială, în contextul scandalului declanşat de USL după ce liberalul Mircea Diaconu a fost presat să demisioneze din Senat întrucât a fost declarat incompatibil.

Gazde pentru americani

Săptămâna aceasta, preşedintele Băsescu şi premierul Ponta vor colabora din nou, tot într-un context legat de interesul naţional al României. În cadrul unui forum care se desfăşoară astăzi şi mâine, se va lansa la Bucureşti Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO), din care fac parte giganţi  petrolieri precum Chevron sau ExxonMobil. Potrivit unui comunicat, discuţiile se vor axa pe potenţialul şi oportu­nităţile în creştere ale afacerilor ce pot fi derulate în România: „Scopul întalnirilor este de a cul­­tiva alianţele strategice cu in­­terlocutori-cheie din guvernul României, Ambasada SUA şi asociaţiile de afaceri din sectorul privat”.  Comunicatul conţine şi o informaţie-surpriză despre nivelul la care va fi reprezentată România la lansarea AMRO – delegaţia de afaceri va fi „primită şi găzduită de preşedintele român Traian Băsescu şi de premie­rul Victor-Viorel Ponta”.

Bazele Consiliului, care a fost gândit ca un instrument-cheie pentru impulsionarea relaţiilor comerciale şi economie ale celor două ţări, au fost puse în ianuarie 2012 şi aprofundate în primăvară, la Summit-ul NATO de la Chicago. Traian Băsescu a discutat la vremea respectivă cu preşedintele AMRO, Eric Stewart, şi cu vicepreşedintele Chevron pentru Europa, Ian MacDonald.

Fondatorii Consiliului sunt nu mai puţin de 12 companii americane: Amgen, Archer Daniels Midland (ADM), Cargill, Chevron, Eli Lilly, ExxonMobil, Mega Company, MetLife, PhRMA, Raytheon, Smithfield Foods şi Timken.

Mizele în relaţia româno-ame­­ricană cresc, lucru uşor de înţeles măcar din parcurgerea listei cu companiile care s-au implicat în înfiinţarea AMRO. Iar pentru America (lucru care ar trebui să devină valabil şi pentru România), atunci când mizele economice trec la un nou nivel, interesele politice cresc în mod automat.