Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢCD, PFC) îşi lansează, luni, cei 452 de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie în cadrul unui eveniment care se va desfăşura, de la ora 15.00, la Opera Română, scrieAgerpres.
Preşedintele PFC (Partidul Forţa Civică), Mihai-Răzvan Ungureanu, a afirmat vinerea trecută că lansarea candidaţilor ARD la parlamentare nu va fi una „de tip nord-coreean”, iar despre posibile alianţe post-electorale a spus că ARD „nu va bate palma cu extremismul politic”.
Din punct de vedere numeric, pe listele ARD la parlamentare se regăsesc 394 de candidaţi proveniţi de la PDL, 26 de la PNŢCD şi 32 de la Forţa Civică.
Evaluarea candidaţilor ARD s-a făcut de către o Comisie de etică iar cei trei co-preşedinţi ai ARD au luat decizia politică.
„Din cele peste 500 de dosare care au fost la verificare, doar un procent de 7% a fost pus în discuţia Comisiei de integritate (Comisia de etică a ARD – n.r.) cu semne de întrebare. Pe de altă parte vreau să subliniez că filialele judeţene şi-au făcut treaba şi atunci când au întocmit liste, când au căutat oameni, au ţinut seama pentru a se încadra în criteriile de integritate”, a declarat lunea trecută secretarul general al PDL Gheorghe Flutur.
Cât priveşte scorul electoral, cei trei co-preşedinţi ai ARD, Vasile Blaga (PDL), Aurelian Pavelescu (PNŢCD) şi Mihai-Răzvan Ungureanu (PFC) au afirmat în mai multe rânduri că alianţa de centru-dreapta şi-a fixat ca ţintă obţinerea unui procent de 30% din voturile care vor fi exprimate la scrutinul din 9 decembrie.
Liderii ARD vor candida în colegii din afara Capitalei. Vasile Blaga va candida într-un colegiu din Timiş, Mihai Răzvan Ungureanu într-un colegiu din Arad, iar Aurelian Pavelescu într-un colegiu din Vâlcea.
Preşedintele PDL a declarat, marţea trecută, la TVR, că decizia sa de candida într-un colegiu din judeţul Timiş era luată de acum câteva luni şi ţine nu de o fugă din faţa electoratului bucureştean, ci de o strategie a alianţei de centru-dreapta de a maximiza potenţialul electoral în fiecare regiune a ţării.
Cel mai vârstnic candidat ARD este născut în 1938, este profesor universitar doctor şi candidează pentru un mandat de senator, în Ialomiţa, la propunerea PNŢCD, iar cel mai tânăr candidat este născut în 1986, este economist şi candidează pentru un mandat de deputat, la propunerea PDL.
Pe listele ARD se mai regăsesc Anca Boagiu, Gabriel Berca, Traian Igaş, Claudia Boghicevici, Elena Udrea, Radu F.Alexandru, Gheorghe Ialomiţeanu, Roberta Anastase, Ioan Oltean, Alexandru Nazare, Cezar Preda, Stelian Fuia, Daniel Buda, Petru Călian, Bogdan Cantaragiu, Mircea Toader, Sulfina Barbu, Mihaela Şandru, Mihai Stănişoară, Gheorghe Flutur, Cristian Boureanu, Vasile Gherasim, Theodor Paleologu.
De asemenea, din partea PDL pe listele ARD se regăsesc Teodor Baconschi, Gheorghe Seculici, Adrian Papahagi, Alin Tişe, Mircia Muntean, Gheorghe Udrişte, Cristina Trăilă, Nicolae Ivăşchescu, Marian Zlotea.
Între reprezentanţii Forţa Civică, pe listele ARD se regăsesc Adrian Iuraşcu, Alexandru Ciocâlteu, Teodor Mărieş, Iulian Crăciun, iar din partea PNŢCD Mihail Neamţu, Ştefan Vlaston şi Sandra Marilyn Andreea Budiş (Sanda Pralong).
Ca profesii, pe listele ARD se regăsesc peste 150 de ingineri, 80 de economişti, 60 de jurişti şi avocaţi, 50 de profesori şi 20 de medici, un notar, un scriitor, un politolog, un sociolog şi un biochimist, un specialist în administraţie publică, un matematician, un arhitect, un inginer diplomat, un antropolog, doi jurnalişti, un pensionar, un muncitor, un teolog, un rezervist, un conducător auto, un geolog, un maistru, un broker de asigurări, un frigotehnist, precum şi patru manageri şi un director de vânzări.
În privinţa programului de guvernare al ARD, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţea trecută, la TVR, că acesta pune accent pe apărarea actualelor locuri de muncă şi crearea de condiţii care să conducă la apariţia altora noi, având ca pilon central reducerea cotei unice de la 16% la 12%. Vasile Blaga a adăugat că un alt punct important din programul de guvernare al ARD îl reprezintă „creşterea salariului minim de la 740 de lei la 850 de lei în primul an”.
