„Rostock“, epava care s-a blocat în sala de judecată. O contestaţie în anulare cu miza de 12,5 milioane euro

Nava ucraineană s-a scufundat pe braţul Sulina acum 26 de ani, scoaterea ei la suprafaţă a durat 14 ani, canalul fiind blocat complet o lungă perioadă de timp, în operaţiuni au murit trei scafandri, iar de mai bine de un deceniu este subiectul unui litigiu juridic care nu s-a încheiat nici până în prezent.

După ce au pierdut, prin deci­zia Curții de Apel Constanța, procesul de recu­noaștere în România a daunelor de 12,5 milioane de euro pe care le pretind pentru scoaterea din Dunăre a epavei, reprezentanții Rostock Wreck Removal Consortium (RWRC) încearcă și ultima cale de atac, contestaţia în anulare. Daunele invocate au fost stabilite iniţial de Tribunalul arbitral de la Zürich, însă de-a lungul celor zece ani de procese partea română, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, nu a recunoscut competența instanței arbitrale, fapt acceptat și de judecătorii români.

O „eroare materială“

RWRC invocă acum, pentru anularea sentinţei, o „eroare materială” ce ar fi fost săvârșită de magistraţii ce au respins daunele cerute de companie. Avocații susţin că „eroarea materială” a instanţei din Constanța constă în faptul că „a omis documentul intitulat de părţi Termeni de referinţă”, care ar fi constituit proba că Tribunalul arbitral de la Zürich a fost corect constituit de Camera Internaţională de Comerţ și în aceste condiții ar fi trebuit să accepte daunele stabilite de acesta. Din studierea documentului respectiv, rezultă că Administrația Fluvială a Dunării de Jos a contestat încă de la început competența Tribunalului de la Zürich, „întrucât RWRC nu a încercat soluționarea disputei prin procedura Camerei de Comerț și Industrie a României”. Avocatul AFDJ, Adrian Rațiu, a solicitat, tocmai din acest motiv, respingerea recursului în anulare, precizând printre altele că „subscrisa AFDJ nu am acceptat regulile arbitrajului după inițierea arbitrajului, ci dimpotrivă am contestat constituirea și competența Tribunalului arbitral”.

Consorțiul RWRC era format din Multraship (Muller Maritime) BV din Olanda, Titan Maritime din SUA și Deltacons Tulcea. La începutul lui 2006, a scos la suprafață epava și a încasat valoarea din contract, 5 milioane de euro. După câteva luni, s-a ­adresat Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, cerând plata a 7,5 milioane euro, reprezentând costuri suplimentare. În 2009, RWRC și-a ridicat pretențiile la 12,5 milioane euro, iar în 2012 Tribunalul de la Zürich a obligat AFDJ la plata acestei sume. Hotărârea are 238 de pagini. Decizia a fost dată cu 2 la 1, de instanța formată de trei arbitri, elvețianul Daniel Wehrli (președinte), olandezul Jan M. van Dunne și arbitrul român Victor Tănăsescu. Arbitrii din Elveția și Olanda au votat pentru acordarea despăgubirilor, arbitrul român a votat împotrivă.

Costurile suplimentare, plafonate la un milion de euro

Tribunalul arbitral de la Zürich a obligat statul român la plata costurilor suplimentare de 12,5 milioane euro fără să țină cont de un document prin care erau plafonate cheltuielile neprevăzute la 1 milion euro. Este vorba de „Memorandumul de înțelegere încheiat între AFDJ și RWRC”, prin care cele două părți au convenit, pe lângă prețul de 4.999.999 euro pentru scoaterea epavei, și plafonareaa cheltuielilor neprevăzute. „Această sumă de cheltuieli neprevăzute constituie, de asemenea, limita maximă pentru toate pretențiile la care Consorțiul pentru Ranfluarea Rostock ar putea avea dreptul pe parcursul executării Contractului”, se spunea în Memorandum.

În timpul procesului, cei de RWRC au aplicat o altă „strate­gie”. Lucrările de scoatere la suprafață a epavei au fost finanțate din­tr-un credit de 76 milioane euro obținut de AFDJ de la Banca Europeană de Investiții (BEI). La cererea BEI, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a încheiat cu RWRC un contract de tip „fidic”, în care între antreprenor și beneficiar se interpune consultantul, în cazul de față consorțiul Luis Berger. Însă Luis Berger nu avea experți în ranfluarea epavelor și a subcontractat acest serviciu unei companii din Olanda, reprezentate de Johann Mauritzius Hoptzak. La proces, RWRC l-a adus ca martor pe Hotzpak, care a declarat că a fost de față la o discuție la care reprezentanții AFDJ au renunțat la Memorandum. Avocatul Administraţiei a cerut respingerea mărturiei acestuia, dar arbitrii din Elveția și Olanda i-au ignorat cererea. Astfel, deși nu există nici un document care să dovedească renunțarea la Memorandum, numai în baza simplei declarații a lui Hoptzak, arbitrul olandez și cel elvețian au votat pentru obligarea statului român la plata celor 12,5 milioane euro.

Presiuni din partea Guvernului Olandei

În ultimii ani, Guvernul Olandei a făcut sistematic presiuni asupra Guvernului de la București pen­tru plata celor 12,5 milioane euro. În mai 2014, a efectuat o vizită la București ministrul Comerţului Exterior din Olanda, Lilianne Ploumen, care a discutat cu mi­nistrul Transporturilor despre interesul Portului Rotterdam de a investi în zona de sud a Portului Constanţa, dar, potrivit comunicatului, „i-a cerut sprijinul minis­trului Dan Șova în achitarea datoriei rezultate din litigiul între consorţiul RWRC și AFDJ Galaţi, referitor la contractul «Ranfluarea epavei Rostock din canalul Sulina, curăţarea canalului navigabil și refacerea apărărilor de maluri»“. În martie 2015, ambasadorul Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara într-un interviu la Realitatea TV că aderarea României la Spațiul Schengen „nu e susţinută de Parlamentul olandez, pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al UE“, adăugând că o altă nemulţumire e aceea că statul român nu a plătit daunele companiei olandeze care a recuperat epava unei nave eșuate.

RWRC. Fără comentarii

Am solicitat un punct de vedere și societății de avocatură „Dentons – Todor & Asociații”, care asistă RWRC, cu privire la motivele pentru care au decis să depună o contestaţie în anulare. Până la închiderea ediției nu am primit punctul de vedere al acestora.