Trei depozite de deșeuri din jurul Bucureștiului îi sufocă, la propriu, pe locuitori. Cele mai multe probleme sunt la groapa din Glina/Popești-Leordeni, care, la insistenţele localnicilor, înnebuniți de mirosul insuportabil, va fi verificată de Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică.
Administratorii gropii de gunoi de la Popești-Leordeni/Glina au fost amendaţi de zece ori în acest an, cu câte un miliard de lei de fiecare dată, deoarece condiţiile impuse de legislaţia de mediu nu sunt respectate. Mai mult, de astăzi, 15 septembrie, și până în 25 septembrie, muntele de gunoi va fi verificat.
Printre teste va figura și măsurarea înălțimii gunoiului cu ajutorul tehnologiei GPS. Dacă muntele de deșeuri depășește cota de înălțime admisă de 70 de metri și distanţa obligatorie faţă de prima casă de 1.000 de metri, contractul dintre autorităţi și administratorul depozitului ar putea fi suspendat, după cum a declarat prefectul de Ilfov, Adrian Petcu.
Mai mult, o echipă formată din reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Direcţiei de Sănătate Publică, prefectură, primărie și cetățeni va verifica, în plus, calitatea aerului și nivelul de radiații, cu detectoare speciale. Localnicii s-au plâns că printre resturile menajere ar fi fost ascunse și deșeuri radioactive, în urma cărora mai mulţi dintre ei s-au îmbolnăvit de cancer. Datele confirmă că nivelul deceselor e, într-adevăr, deosebit de ridicat în ultimul timp în vecinătatea gropii de gunoi.
Şedință cu scântei
Decizia a fost luată într-o ședință-fulger pe tema modului cum sunt depozitate deșeurile ce vin din București, care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Prefectura Ilfov, la care au participat și localnici din Popești-Leordeni. De altfel, adunarea a fost organizată abia după insistențele acestora, nemulțumiți că înțelegerile stabilite în ianuarie, într-o ședință similară, tot la Prefectura Ilfov, nu au fost respectate.
Noile discuţii au fost aprinse și pline de nervozitate, prefectul Adrian Petcu ajungând să țipe la reprezentanţii Ecorec, administratorul gropii Glina, cărora le-a cerut de la începutul anului să rezolve problema cu mirosul îngrozitor emanat de muntele de gunoi. Firma ar fi rezolvat inițial problema, dar numai patru luni, căci din luna iulie mirosul pestilenţial a revenit cu violență noaptea și uneori ziua, după cum au declarat vecinii. „Suntem condamnați la moarte”, i-au spus cetățenii prefectului.
Reprezentanții Ecorec au fost întrebați de ce mai există emisii de gaze, din moment ce aveau obligația să le capteze. Aceștia s-au scuzat, spunând că le-au captat. “Știţi ce-au răspuns administratorii? Că nu pot explica ce-i cu mirosul îngrozitor care se simte în aer!”, ne-a explicat Milu Păun, unul dintre participanții la întâlnire, care a susținut că mulţi locuitori din Popești-Leordeni se plâng că le mor copiii de cancer.
Prezent la întâlnirea de la Prefectură, Ninel Peia, deputat de Ilfov și vicepreședintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, a declarat pentru “România liberă” că „singurele soluţii sunt închiderea acestei gropi de gunoi, direcţionarea cantităţilor care se depozitează către celelalte două gropi de gunoi sau către fabricile de ciment, pentru ardere, și urgent implementarea unor soluţii publice și/sau private pentru construirea de unităţi de cogenerare energie electrică și termică”.
Cele trei gropi de gunoi ale Capitalei – Glina, Vidra și Chiajna – au ridicat tot timpul probleme de administrare, poluarea fiind una din cauzele reclamaţiilor. Groapa de gunoi de la Glina, zisă și “Ochiul Boului”, care, de fapt, este situată pe teritoriul orașului Popești-Leordeni, este cea mai criticată. Pentru bucureșteni, gunoiul menajer este principalul disconfort, după transportul în comun.
Majoritatea caselor din Popești-Leordeni, circa 80%, au fost ridicate înainte de apariţia depozitului de deșeuri, mii de case au fost construite prin anii ’40-’50, cu autorizaţiile de construcţii aferente. E adevărat că au mai apărut în ultima perioadă și alte case, însă acestea au respectat vechiul vad. Administratorii gropii de gunoi le reproșează acum că de ce și-au construit locuinţele lângă depozit.
Deși am solicitat un punct de vedere, reprezentanții Ecorec nu au răspuns până la închiderea ediției.
Gunoiul, o afacere de 12 milioane de euro pe an
Banii sunt principalul element în tot acest scandal. Garda de Mediu a amendat numai în acest an compania Ecorec cu 10 miliarde de lei, în urma celor zece controale realizate până acum. Practic, la fiecare control au fost sesizate nereguli, de câte ori comisarii Gărzii au fost sesizați. La această groapă se aduc aproximativ 400.000 de tone de gunoi pe an, din care administratorii încasează 5-6 milioane de euro. Din această cantitate, regenerează 7%, transformându-le în combustibil, pe care îl vând și mai încasează încă 5-6 milioane de euro, potrivit datelor prezentate la Prefectura Ilfov. Prin urmare, groapa de gunoi este o afacere de 10-12 milioane de euro pe an.
Vom plăti amenzi
Problema cu deșeurile menajere continuă să nu fie rezolvată niciunde în țară, soluția specialiștilor fiind cea a unităţilor de cogenerare energie electrică, termică și combustibili din astfel de reziduuri. În Anglia, la Londra și la Dublin, există asemenea instalaţii, precum și în Viena, incineratorul din centrul orașului atrăgându-i atenția și fostului primar Sorin Oprescu. Dar, din 2011, de când a anunţat fostul primar că vrea să construiască o asemenea instalaţie, nu s-a făcut nimic. Iar în iulie 2017 expiră termenul-limită desemnat de Comisia Europeană pentru desfiinţarea celor 101 depozite de deșeuri din toată ţara. Şi nu poate fi prelungit pentru că deja România are o derogare încă din 2009. Asta va însemna că riscăm o nouă procedură de infringement pentru că la noi nu s-au suspendat gropile de gunoi neconforme, adică amenzi usturătoare pentru bugetul fragil al României.
Primăria Capitalei încearcă să ducă acest proiect la capăt cu fonduri europene, respectiv să construiască un incinerator. Numai că doar autorizările durează circa 2 ani. O altă problemă este că o asemenea instalaţie, deși este curată și nu poluează, are o capacitate scăzută de prelucrare de 300.000 de tone pe an, în condiţiile în care în București și împrejurimi gunoiul menajer și asimilat acestuia este de circa 1.300.000 tone pe an. Mai mult, doar 7% se sortează, iar restul se depozitează în cele trei gropi de gunoi. Ca să se facă unităţi de cogenerare pentru București ar însemna investiţii de 2 miliarde de euro.
Poziție
„Dacă se închide Glina, se umple Bucureștiul de gunoaie“
Este foarte dificil de rezolvat problema gropii de gunoi de la Glina, a declarat primarul orașului Popești-Leordeni, Petre Iacob. “În 2001-2002, înaintea intrării în UE, condițiile de autorizare erau altele. Administratorul a făcut investiţii, dar nu sunt suficiente, au pus în primăvară o perdea de arbori de 33.000 de sălcii și salcâmi, au pus filtre, dar poate nu suficiente, au deschis o celulă ecologică… Nu au fost probleme până în aprilie-mai, dar apoi iar au început mirosurile și cele 200-300 de gospodării din vecinătate suferă. Şi eu locuiesc în apropiere și pot confirma că seară de seară miroase, probabil dau drumul la gaze la anumite intervale, nu știu ce să zic. Am făcut contestaţii și reclamaţii peste tot, avem o constatare în instanţă de peste un an și jumătate și nici astăzi nu avem fixat un termen. Dar eu sunt obligat să apăr interesele cetăţenilor”, a susținut Petre Iacob.
Edilul nu crede că groapa va fi închisă în 2017, ci doar după ce se umple definitiv. „Iar asta s-ar putea să nu o prindem în timpul vieţii noastre. Dacă se închide Glina, am umple Bucureștiul de gunoaie, așa ceva este imposibil. Nu e simplu, dar nu trebuie să ajungem la măsuri drastice. Şi să știţi că primăria nu câștigă mare lucru de pe urma acestei gropi, dar pierde o serie de posibili investitori care fug de muntele de gunoi”, a precizat Petre Iacob. De pe suprafaţa de 121 hectare, primăria încasează doar 5.000 dolari pe lună, potrivit primarului.
