Oficialii europeni înţeleg bătălia politică, dar cu respectarea principiilor, spune directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Teodor Meleşcanu. Cel mai mare rău adus imaginii României a fost încercarea de restrângere a atribuţiilor judecătorilor CCR, crede oficialul.
Declicul evoluţiei negative a imaginii României peste hotare a fost plângerea ajunsă pe masa Comisiei de la Veneţia cu privire la Ordonanţa de Urgenţă care tăia atribuţiile Curţii Constituţionale.
Documentul elimina abilitatea Curţii de a aviza hotărârile Parlamentului, uşurând astfel semnificativ intenţia USL de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu. Ordonanţa a fost ulterior declarată neconstituţională, iar Curtea Constituţională a depus o plângere la Comisia de la Veneţia. Plângerea a intensificat reproşurile aduse de oficialii europeni noii puteri din România.
La începutul lunii august, Crin Antonescu a plasat o parte din vina imaginii negative a României în curtea SIE.
„Pe mine mă interesează ca aceste instituţii să lucreze la Cotroceni nu ca să lucreze pentru mine, să-mi spună mie cu cine se întâlneşte domnul Băsescu. Să vedem ce se poate face pentru relaţiile şi imaginea afectate ale acestei ţări, pentru că ele au un rol sau îl pot avea. Să vedem ce se întâmplă – că mă întrebaţi de un anumit serviciu – trebuie să înţelegem totuşi mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată. Trebuie să vedem totuşi cine a făcut asta, pentru că este ceva ce afectează ţara, toată ţara”, a spus Antonescu, la Antena 3, pe vremea când era preşedinte interimar.
Tot la începutul lunii august, directorul SIE a solicitat Comisiei parlamentare de control al serviciului verificarea activităţii instituţiei ca urmare a unor afirmaţii publice „care pot afecta imaginea şi credibilitatea” SIE.
Acum, câteva luni mai târziu, directorul serviciului explică faptul că „imaginea porneşte de la o realitate” şi serviciul pe care îl conduce nu este unul de PR.
„Problema noastră principală a fost că în acea perioadă erau bătălii politice foarte ascuţite în România, care ajung instantaneu (…) pe mesele tuturor decidenţilor din alte zone. (…) Noi nu ne ocupăm de construirea imaginii României în străinătate, cu atât mai puţin de deteriorarea acestei imagini. Nu suntem firmă de relaţii publice, noi facem spionaj, obţinem informaţii, îi informăm pe decidenţi”, a explicat Meleşcanu în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de postul ProTV.
De ce a plecat Ponta din şedinţa CSAT
Un alt subiect atins în emisiunea-interviu a fost disputa dintre preşedinte şi premier la ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
„«S-a certat» cred că e foarte mult spus”, a spus Meleşcanu despre motivul pentru care premierul Victor Ponta a părăsit şedinţa CSAT din data de 27 septembrie.
Întrebat dacă în acea şedinţă a fost o „ceartă dură”, Meleşcanu a răspuns că a fost „o dispută legată de introducerea pe ordinea de zi a unui punct, dar nu mi s-a părut că e o temă fundamentală, (…) ideea cu diplomaţia publică”.
Discuţiile în CSAT sunt foarte libere, a spus oficialul, precizând că preşedintele şi prim-ministrul sunt cei doi piloni ai structurii.
Premierul Victor Ponta a declarat, la scurt timp după incident, că a părăsit şedinţa CSAT pentru că nu a acceptat ca pe ordinea de zi să fie trecute documente prin care era înfiinţat „un megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”. În opinia premierului, preşedintele intenţiona astfel să subordoneze Guvernul printr-un de oficiu. Administraţia Prezidenţială a negat ulterior existenţa unei astfel de propuneri. 
