Propunerea Moscovei oferă posibilitatea de relocare a ofițerilor americani în noul centru, dar sub comanda ofițerilor ruși, ceea ce nu poate fi acceptat de către Pentagon.
Kremlinul a marcat începutul armistițiului negociat de SUA și Rusia pentru Siria printr-un demers cel puțin ciudat, având în vedere acordurile anterioare, când se părea că se înțeleseseră la împărțirea țării în cel puțin două zone principale de influență.
Vladimir Putin a cerut dizolvarea U.S. Centcom din Iordania, centru de comandă situat la nord de Amman, unde, în ultimii trei ani, s-au organizat și supervizat operațiuni anti-Assad. Ca să mascheze intenția de a-i elimina din teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, Moscova a propus relocarea ofițerilor americani în centrul de comandă ruso-iordanian, sub comanda ofițerilor ruși, evident, soluție de neacceptat de către Pentagon.
Cererea a fost elaborată în biroul prezidențial rus și în cel al ministrului Apărării, Serghei Șoigu, și a fost plasată americanilor în cursul discuțiilor-maraton dintre secretarul de stat american, John Kelly, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Geneva. Fără avertisment.
Moscova vrea să îngroape revoluția siriană
Centcom a asigurat, în ultimii trei ani, comanda și funcțiile de comunicare pentru acțiunile terestre împotriva armatei regimului Assad ale unor brigăzi de rebeli sirieni, antrenate, înarmate și sprijinite de SUA și aliații săi. În aceste acțiuni au fost implicate și unități speciale americane, atât aeriene, cât și terestre. Americanii cooperau pentru sprijinirea brigăzilor de rebeli cu Iordania, Arabia Saudită, Israel, Qatar și Emiratele Arabe Unite, care aveau ofițerii de legătură în Centcom Iordania.
Cu acest ajutor, brigăzile de rebeli au rezistat armatei lui Bashar, formată din luptători ai grupării teroriste libaneze Hezbollah, miliții șiite irakiene și iraniene, plus mercenari din Pakistan, Afganistan și alte regiuni generatoare de „mujahedini“. Tot aceste brigăzi de rebeli au luptat și împotriva ISIS în sud-estul Siriei și în anumite părți din vestul Irakului, asigurând o zonă-tampon pentru Iordania. Desființarea Centcom Iordania ar însemna abandonarea acestor brigăzi ale revoluționarilor sirieni, ceea ce se urmărește și în alte regiuni, unde rebelii au rezistat de peste cinci ani armatei regimului lui Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia și Iran.
Americanii riscă să rămână fără petrolul sirian
Practic, Vladimir Putin vrea să consolideze puterea dictatorului Bashar al-Assad, care de peste cinci ani a pus toate corpurile de armată pe poporul revoltat împotriva regimului său, provocând un dezastru umanitar ce se revarsă asupra Europei. Moscova consideră că a sosit timpul să-i înlăture definitiv pe americani din regiune, cu tot cu interesele acestora.
Până acum, cele două puteri se părea că s-au înțeles la împărțirea „cașcavalului“ sirian. Rusia lua partea cu gazele încă neexploatate din Mediterana, care îi va asigura poziția de forță la „robinetul“ către Europa. Bashar al-Assad i-a dat acest monopol, cu contract semnat și parafat. Americanii luau partea cu petrolul, din provinciile kurde situate în Siria, Hassaka, și în nordul Irakului. De aici și sprijinul acordat luptătorilor kurzi. Și Rusia, și SUA își amenajaseră baze militare în zonele „lor“ de influență.
Dar Putin a făcut altă alianță, cu Turcia, care se opune total unui sprijin pentru kurzi. Chiar sub nasul americanilor, Putin a început să-i submineze pe americani încă din ianuarie, când a propus regelui Abdullah al Arabiei Saudite stabilirea unui centru de comandă paralel cu cel american, tot în Iordania, sub pretextul că vrea să evite coliziuni accidentale între avioane rusești și iordaniene ce operează în spațiul aerian sirian. De la înființare, centrul ruso-iordanian a limitat la maximum activitatea centrului american, iar acum cere desființarea acestuia și, practic, trimiterea acasă a ofițerilor americani, israelieni, saudiți, din Qatar și Emirate.
Neinformată din timp asupra acestei doleanțe a lui Putin, delegația Statelor Unite de la Geneva nu a respins imediat cererea, dar a asigurat că o să-i dea atenția cuvenită, cu condiția ca încetarea focului în Siria să dureze cele zece zile stabilite, cu posibilitatea de prelungire. În cazul în care președintele Barack Obama va da curs cererii Moscovei, aceasta ar fi echivalentă cu o declarație de capitulare necondiționată în favoarea Rusiei. Deocamdată, armistițiul e respectat, dar nu funcționează.
Convoiul umanitar de peste 40 de camioane ce trebuia să intre în Alep ca pretext a încetării focului este blocat lângă graniță. Nici trupele lui Bashar, nici rebelii nu vor să-și părăsească pozițiile pe care le dețin de-a lungul drumului principal, ca să facă loc convoiului. Oricând pot reîncepe ostilitățile. Rebelii se tem, după cum s-a dovedit până acum, că regimul va profita de retragerea rebelilor pentru a le ocupa pozițiile.
Asalt. Americanii i-au alungat pe piloții lui Bashar
Alianța americană nu are nici un dubiu, conform tuturor operațiunilor rusești derulate până acum în Siria, că Moscova a gestionat armistițiul doar ca să aibă timp să organizeze un asalt major asupra rebelilor din sudul Siriei. Prinzând curaj, regimul de la Damasc a bombardat, pentru prima dată, zone locuite de kurzi.
Americanii au trimis la Damasc avertismentul că vor doborî orice avion sirian ce se îndreaptă spre Hassaka. Un prim semnal, că cererea rușilor nu va avea finalizarea scontată. Mai mult, Damascul a abandonat baza aeriană militară din Al-Qamishli, avioanele siriene fiind escortate de avioanele de luptă americane, până au ieșit din zona de interes a SUA.
Vladimir Putin vrea să consolideze puterea dictatorului Bashar al-Assad, care de peste cinci ani a pus toate corpurile de armată pe poporul revoltat împotriva regimului său, provocând un dezastru umanitar ce se revarsă asupra Europei.
