Uniunea Europenă a Studenţilor se întruneşte, miercuri, în oraşul cipriot Limassol, la o convenţie bianuală la care vor dezbate problema reducerilor bugetare din educaţie, informează The New York Times.
Discuţia este una necesară în condiţiile în care guvernele multor ţări din Uniunea Europeană, printre care şi cel din România, au tăiat foarte mult din fondurile ce ar fi trebuit să fie direcţionate spre educaţie.
„Oare guvernele nu observă că, din cauza reducerilor, noi nu vom putea ieşi din criză mai puternici şi mai competitivi?”, se întreabă purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene a Studenţilor, Rok Primozic.
„Vrem ca guvernele şi Uniunea Europeană să investească mai mult în educaţia superioară, în training şi în tineri în general”, a adăugat Primozic.
Raportul Comisiei Europene pe educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, făcut public în luna octombrie, arată că guvernele văd situaţia altfel. Din dorinţa de a reduce deficitul bugetar, 16 state din Uniunea Europeană au ales să reducă sau să îngheţe salariile profesorilor.
România se află în rândul celor 16 ţări care au recurs la această soluţie de criză. Decizia de îngheţarea a salariilor a fost urmată de serii de proteste ale cadrelor didactice în toată ţara. Abia în luna iunie a acestui an, guvernul a decis o majorare a salariilor bugetarilor cu 8%, măsură, insuficientă, însă.
Alături de România, în lista celor 16 state se află şi Grecia care a redus salariile profesorilor cu 30% şi Irlanda care a tăiat cu 13% salariile profesorilor abia intraţi în profesie, ceea ce a descurajat şi mai mult intenţia tinerilor de a urma o carieră educaţională.
Asociaţia Universitară Europeană (The European University Association – EUA) explică cum această situaţie generează un trend perturbator. Dacă se iau în considerare reducerile bugetare din Europa nord-vestică, versus Europa sud-estică, atunci există riscul ca profesori din sud-estul Europei să îşi dorească tot mai mult să migreze spre nord-vest în căutarea unor locuri de muncă mai bune.
Un astfel de trend devine periculos pentru că, aşa cum evidenţiază EUA, când, spre exemplu, economiile din Grecia, Protugalia sau Spania vor începe să îşi revină, va fi nevoie de forţă de muncă bine educată pentru a susţine creşterea economică. În condiţiile actuale, forţa respectivă s-ar putea să fi migrat până atunci, lasând în urmă oameni necalificaţi şi slab educaţi
Rata şomajului în rândul tinerilor este deja foarte ridicată: un tânăr din cinci nu are loc de muncă. Potrivit unui raport al Comisie Europene pe tema şomajului, în Spania, rata se ridică la 46.4%, în Slovacia la 33.2 %.
Reducerile bugetare din educaţie şi şomajul în rândul tinerilor coincide cu două mari crize la nivel demografic cărora guvernele europene trebuie să le facă faţă: sunt prea mulţi profesori bătrâni, iar tot mai puţini tineri aleg să aducă pe lume un copil.
Un nou raport al Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că, spre exemplu, peste 40% dintre profesorii de liceu din Austria, Cehia, Estonia, Olanda şi Suedia au peste 50 de ani.
Scăderea natalităţii este şi ea problematică pentru că, în contextul unei rate a şomajului ridicat în rândul tinerilor, tot mai puţini dintre ei decid să facă un copil. Prin urmare, Europa are o populaţie îmbătrânită, cu un număr insuficient de tineri care să poată avea grijă de ea.
La seriile de crize se adaugă şi deficitul de specialişti, de oameni de ştiinţă, ingineri şi matematicieni, trei domenii care au mare nevoie de investiţii.
Androulla Vassiliou, comisar European pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret a recomandat ca remunerarea profesorilor şi asigurarea unor condiţii de muncă mai bune pentru cadrele didactice să devină priorităţi pentru guvernele europene.
Recomandarea, însă, nu poate trece atât de uşor în practică. Experţii atrag atenţia asupra faptului că în condiţiile în care guvernele sunt puse să ia măsuri de austeritate severe pentru a putea obţine garanţii financiare, este greu de spus cum poate fi îmbunătăţită situaţia din educaţie.
Apar, asfel, semne de întrebare. De unde ar putea România, Bulgaria. Lituania, Letonia sau Estonia să facă rost de fonduri suplimentare pentru plata profesorilor de liceu care câştigă în medie în jur de 9.500 de euro pe an (prin comparaţie, câştigurile anuale ale profesorilor de liceu din Franţa se ridicăla aproximativ 28.000 de euro, iar în Italia la 30.000 de euro)?
Toate aceste aspecte cer o mai mare atenţie din partea guvernelor europene este de părere purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene a Studenţilor. „Generaţia tânără este viitorul Europei”, a subliniat acesta.
