Liderul de la Kremlin poate impune un regim autoritar mai dificil de frânat, pe fondul prăbușirii economiei, cred specialiștii americani.
Rarele comentarii publice făcute de Peter Clement, șeful unităţii CIA pentru Rusia, aruncă o lumină asupra faptului că înalţi responsabili din serviciile secrete americane consideră că Vladimir Putin, care controlează Rusia și are o popularitate de peste 80%, se pregătește pentru a obţine un al patrulea mandat prezidenţial, în 2018.
Majoritatea analiștilor serviciilor secrete, relatează Reuters, estimează că Putin va candida din nou, cum de altfel declarase în urmă cu trei ani. Clement a făcut declaraţii în cadrul unei conferinţe la Universitatea George Washington, o zi după ce partidul Rusia Unită al președintelui rus a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile legislative din Rusia, scrutin considerat drept trambulină probabilă pentru o realegere a lui Putin la Kremlin.
Clement precizează, însă, că Putin nu a anunţat că ar avea o astfel de intenţie, dar el nu face nici o mișcare necalculată și încă se gândește: „ce se va petrece între acum și 2018?“
Liderul rus a declarat recent că este prea devreme pentru a se pronunţa dacă va candida în 2018 la al patrulea mandat prezidenţial, care l-ar menţine la putere până în 2024. Analiștii occidentali estimează că la Kremlin există „indicatori“ potrivit cărora fostul ofiţer KGB este susceptibil să preia conducerea Rusiei din nou în 2018.
Printre acești indicatori sunt recentele vești privind o restructurare majoră a serviciilor secrete ale Rusiei, în cadrul căreia serviciile secrete civile naţionale și cele externe vor fuziona într-o singură organizaţie dominată de agenţia naţională, Serviciul Federal de Securitate, FSB (fostul KGB).
Pentru Clement, această mișcare este destinată controlului puternic al societăţii ruse și demonstrează că Putin „are temeri reale privind instabilitatea și dezordinea“ în ţară.
La discreţia prețului petrolului
John McLaughlin, fost director adjunct al CIA, a declarat la același eveniment de la Universitatea George Washington, că „Putin joacă o mână slabă“ din cauza căderii abrupte a preţului petrolului și a sancţiunilor americane și europene impuse după anexarea Crimeii, în 2014.
Clement subliniază la rândul său că Rusia este împietrită într-o „mono-economie“ a petrolului și a citat rapoarte din media rusă potrivit cărora guvernul va crește vârsta pensionării. Temerile liderului rus par să provină dintr-o experienţă menţionată de Putin în autobiografie. În decembrie 1989, Putin, ofiţer KGB, a fost martorul unui protest al mulţimii împotriva sediului poliţiei secrete est-germane din Dresda și care ameninţa și sediul KGB aflat în apropiere.
Teama de proteste
Clement arată că preocuparea liderului de la Kremlin faţă de posibile agitaţii a fost amplificată de protestele masive care au izbucnit la Moscova pe fondul presupusei fraudări a alegerilor legislative.
„El nu va lăsa ca așa ceva să se producă din nou“. După ce a fost ales pentru primul său mandat, în 2000, Putin s-a concentrat asupra sfârșitului turlburărilor post-sovietice și a reintegrării Rusiei în ordinea internaţională. „Acum văd un Putin mult mai mult KGB-ist decât îl cunoașteam“, arată Clement adăugând că liderul rus pare că are intenţia să construiască“ o moștenire a unui lider forte, care cuprinde atașarea Crimeii de la Ucraina, în 2014. Cred că acum, propriul său punct de vedere este că a făcut ceva care va marca locul său în istoria rusă. De asemenea, el dorește să fie omul care a restaurat măreţia Rusiei și crede în mod absolut că Rusia trebuie să fie o putere militară competitivă“. Potrivit experţilor, cheltuielile militare au explodat sub Putin, deși a existat pentru prima oară o dezbatere asupra reducerii bugetului militar.
Intrarea în războiul civil din Siria a demonstrat influenţa Rusiei în Orientul Mijlociu și intervenţia lui Putin „a constrâns SUA să vină la masa negocierilor și, implicit, la recunoașterea esenţială a Rusiei nu doar ca pe un actor, ci ca pe un egal“.