Autostrada Sibiu-Piteşti, parte a coridorului pan-european IV, va fi finalizată în 2020, promite Septimiu Buzaşu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. El a condus în 2008 echipa de selecţie a unui concesionar pentru Comarnic-Braşov, procedură ce a fost ratată în final.
Coridorul IV paneuropean va fi finalizat în anul 2020, segmentul de autostradă Sibiu-Piteşti urmând să fie construit cu finanţare din fonduri europene, alocate în cadrul programului operaţional 2014-2020, a declarat joi Septimiu Buzaşu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Proiectul este foarte scump şi nu se potriveşte unui parteneriat public-privat, singura soluţie sigură fiind finanţarea din fonduri europene.
„Pe Coridorul IV, în 2016 vom circula de la Nădlac la Sibiu, de acolo vom avea o întrerupere până în 2020 şi vom circula de la Piteşti la Constanţa”, a afirmat Buzaşu, într-o conferinţă de presă.
Buzaşu a arătat că lucrările de construcţie la autostrada Sibiu-Piteşti sunt la fel de dificile ca la cea de pe Valea Prahovei (Comarnic-Braşov), întrucât o treime din lungimea acesteia, de circa 110 km în total, presupune viaducte şi tuneluri.
Buzaşu explică românilor ce diferă în UE
În ţările din Occident, la pregătirea unui proiect mare de infrastructură faza de proiectare durează circa cinci ani, finanţările se obţin în aproximativ doi ani, „după care implementarea este extrem de rapidă, este la minut”, potrivit sursei citate.
Pe de altă parte, în România pregătirea proiectului durează 1-1,5 ani, iar implementarea se realizează în cinci-şapte ani, întrucât în această fază se corectează deficienţele din perioada pregătirii.
Proiectanţii de drumuri au explicat deseori cât de greşită este calea urmată de Ministerul Transporturilor şi de către Compania de Autostrăzi (CNADNR) în derularea proiectelor. Dacă în restul ţărilor UE gestionarii infrastructurii scot la licitaţie proiecte detaliate, a căror realizare durează mult – cum confirmă şi secretarul de stat, in România sunt scoase la licitaţie în grabă proiecte aproximative, după care firmele de construcţii fac ele proiectele. Deoarece acestea urmăresc micşorarea costurilor, proiectele sunt deseori ieftine însă preţurile cerute la licitaţii de constructori sunt mari. Aceasta fiindcă la momentul la care fac oferta constructorii nu ştiu exact ce vor întâlni pe teren. Consecinţele acestei situaţii reclamate deseori CNADNR, dar pentru a cărei îndreptare compania de stat nu face nimic, sunt preţurile mari pe kilometru, lucrările şi proiectele de proastă calitate, dar care aduc profituri mari constructorilor.
Cine e „noul” secretar de stat
Secretarul de stat Septimiu Buzaşu a mai deţinut această funcţie şi în perioada mai 2007-decembrie 2008, în mandatul fostului ministru Ludovic Orban. El a răspuns direct la acel moment de concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov, în mandatul său fiind elaborată procedura de licitaţie, selectaţi consultanţii, alese firmele precalificate, în număr de 4-5. Odată venit ministrul Radu Berceanu, contractul a fost atribuit consorţiului Vinci-Aktor, în defavoarea austriecilor de la Strabag. La câteva luni după desemnarea lor drept câştigători, Aktor-Vinci s-au retras invocând incapacitatea găsirii finanţării necesare, cel puţin în termenii stabiliţi prin contract.
