UPDATE: Ancheta în cazul dispariţiei fostului şef al bursei din Sibiu se extinde. Mai mulţi clienţi ai firmei controlată de acesta încercat să afle ce s-a întâmplat cu banii lor. Printre cei păgubiţi s-ar afla şi fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu, dar şi Irina Schrotter.
Pe lista păgubiţilor s-ar afla Puiu Popoviciu, Marie Rose Mociorniţă, Tudor Chirilă, Daniel Dăianu şi Irina Schrotter.
_ _ _ _
Azi, cand nu se stie prea bine unde sunt banii clientilor care au speculat pietele externe, Sima aduce mai mult a Madoff. Ieri, multi il credeau inca un soi de Roubini autohton. Speculator, patron de casa de brokeraj (WBS Holding), fost actionar si membru in conducerea Bursei din Bucuresti apoi actionar si presedinte al Bursei din Sibiu (ma rog, cam mult spus bursa, un soi de casa de pariuri pe diferenta de curs), cu aer atotstiutor, charismatic, Sima e gata sa bifeze si rolul de parinte al unei mini-scheme Ponzi.
Nu vreau sa reiau informatiile deja vehiculate azi (Sima e de negasit, clienti care nu pot retrage banii, a lichidat cu ceva vreme inainte tot-inclusiv o casnicie, inlocuit pe fuga din fotoliu Sibex cand scandalul se amplifica, etc), ci doar sa pomenesc cateva dintre ipostazele in care l-am urmarit si in care am interactionat.
1.Forumistul
L-am cunoscut in 2007 cand Sima frecventa deseori forumul micilor speculatori bursieri, AGF. Avea experienta si cunostiinte bogate despre pietele financiare, exprimari colorate si umor cat cuprinde, care se transforma repede in sarcasm cand era contrazis. Facea prozeliti dar si inamici, mai ales printre investitorii care mizau pe cresterea la stele a actiunilor romanesti. De notorietate este si pariul castigat de el in acea perioada cu Adrian Simionescu, un broker cunoscut, Sima intuind corect magnitudinea crizei financiare. In ciuda unor succese rasunatoare pe forum si unei liote de discipoli, Sima a sfarsit exilat de pe AGF din cauza jignirilor aduse moderatorului si catorva mici investitori.
2. „Oficialul”
Greu de crezut pentru imaginea sa de rebel bine cultivata, Sima a fost acceptat in comitetul BVB de unde a demisionat relativ repede invocand mentalitatea prafuita a conducerii institutiei, apoi in conducerea bursei din Sibiu, unde a venit de asemenea cu entuziasm si idei mari, pe care nu le-a urmarit insa consecvent si a intrat relativ repede in conflict cu restul echipei, ca si la BVB. Ca mai peste tot pe unde a fost in ultima vreme, a creat mai intai emulatie si apoi conflict sfarsind prin a fi ejectat din schema. Pana la urma, cea mai inspirata decizie a sa privind BVB a fost sa-si vanda la timp actiunile.
3. Omul-spectacol
Am participat la lansarea oficiala a firmei sale de brokeraj in Romania, prin 2006. Era asociat atunci cu un american care a disparut repede din peisaj. „Intamplator”, toata presa economica a livrat articole despre cat de „trendy” este sa investesti pe pietele externe inainte de eveniment. Lansarea a fost la Inter, a avut mult fast, lume buna, un trabuc cadou la plecare si, cireasa de pe tort, un concurs „live” cu 50.000 dolari premiu, pentru cel care ghicea inainte de deschiderea bursei americane ce actiune avea sa performeze cel mai bine in primele 15 minute de tranzactionare. Surpriza!, a castigat o doamna „de la Radio”. In alt context, mi-l amintesc mai tarziu pe Sima invitat la Turcescu, in vremea cu bilele, cerand sa puna o intrebare de final si lasand moderatorul masca provocandu-l sa explice prescurtarea „CNN”. Am avut ocazia sa-i iau cateva interviuri si am ramas uimit de cultura sa enciclopedica, de experienta din zona financiara, de „folclorul” bursier pe care-l stoca dar si de extrema sa nervozitate. Stresul urmaririi permanente a cotatiilor si oportunitatilor din piete il marcase, efectiv nu putea sta 20 de secunde nemiscat. Ma intreb daca in final, cand va trage linie peste distractia lui din pietele de capital, nu va ramane doar cu stresul.
4. Gamblerul
Sima vorbea inca din 2007 de caderea SIF-urilor, incepuse sa le „shorteze” (sa parieze pe scaderea cotatiilor) si a facut o gramada de bani. Apoi, in 2008, a decis ca actiunile scazusera suficient si a inceput sa cumpere, tot in marja. Cand a fost ironizat de alti forumisti pe AGF, s-a ambitionat sa arate ca el avea dreptate, a ridicat miza, si a pierdut poate la fel de mult (minimul a fost atins in 2009). De altfel, sa piarda tot si sa o ia de la inceput nu era ceva nou pentru el, Sima se lauda pe AGF ca a ajuns de 2 ori milionar si a pierdut tot de 2 ori tot. Desi afirma in repetate randuri ca si-a invatat lectia si ca n-ar mai risca niciodata nebuneste, Sima a cedat probabil in final tentatiei de a le demonstra pietelor ca el este mai destept, folosind ca parghie si banii investitorilor.Se pare ca n-a fost.
PS: In urma cu cteva saptamani l-am sunat pe Cristian Sima intrebandu-l daca a avut clienti care sa fi participat la IPO-ul Facebook, in contextul dezumflarii ulterioare a actiunilor la bursa. Sima mi-a spus ca nu dar ca au fost destui „brokeri-fantoma” in Romania care, desi nu aveau dreptul sa intermedieze oferta, au incercat sa atraga naivi cu promisiuni fanteziste. Ironia sortii, Sima este el insusi acum un „broker-fantoma”. Patania celor care s-au fript cu WBS Holding aminteste de excrocarea fostilor clienti Capital Partners, brokerii din Cehia operand multa vreme pe sub nasul CNVM (chiar nu v-a sunat nimeni de la CP sa va propuna un pont minune pe pietele externe? Aveau comisioane enorme si riscai sa faci tot soiul de tranzactii de care nu aveai habar doar pentru rulajul firmei). Poate ca cerberul fara dinti al pietei romanesti de capital ia in sfarsit taurul de coarne si interzice promovarea agresiva a tot soiul de firmulite obscure, de prin paradisurile fiscale, cu „forex” in coada…
