Miercuri seară, Ateneul a fost luat cu asalt de liceeni şi studenţii de la Conservator. Tinerii au fost invitaţi să participe la repetiţia operei lui Wagner, Parsifal. Dat fiind faptul că prezenţa publicului a fost peste aşteptări, mulţi nu au mai reuşit să între în sala de spectacole, accesul fiindu-le restricţionat de agenţii SPP.
La repetiţiile cu public a fost invitat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Şeful statului şi-a exprimat încântarea de a participa la un spectacol special, alături de un public atât de tânăr şi entuziast.
Am fost extrem de impresionat să întâlnesc în această seară, la reprezentația operei „Parsifal”, de la Ateneul Român, un public tânăr și entuziast, care a umplut sala. A fost un spectacol special, pus în scenă de maestrul Christian Badea și echipa sa deosebită, pe care i-am felicitat pentru performanța extraordinară. Mă bucur că generația tânără apreciază cultura de calitate și îmi doresc ca astfel de spectacole să fie și în continuare la fel de bine primite.
Regizorul de scenă, Doru Marin a declarat că intervenţia agenţilor SPP pentru a restricţiona accesul publicului nu s-a datorat prezenţei şefului statului, ci a fost o măsură de siguranţă, având în vedere că Ateneul nu are mai mult de 800 de locuri.
„În această seară domnul Christian Badea executa repetiția generală și a făcut posibil accesul tinerilor, în special a copiilor de la liceele de muzică și de artă din București, și a studenților, intrarea fiind liberă. În momentul în care sala s-a umplut, accesul a luat sfârșit. (…) Practic, s-a restricționat intrarea. A depins de organizarea acestui spectacol, organizatorii de spectacol și ceilalți factori de decizie au anunțat că sala s-a umplut. (…) Au fost făcute și rezervări pentru eveniment”, a explicat Doru Marin, citat de Agerpres.
Marin a adăugat că spectacolul presupune și un joc de scenă al artiștilor printre culoarele dintre staluri și dintre lojele de rang 1 și rang 2.
„Membrii corului au devenit personaje, la fel și soliștii circulă prin sală pe aceste culoare, deci practic omul și locul, și nu oameni în picioare sau așa cum vad la Ateneu, când sunt concerte extraordinare, se mai stă și pe scări. (…) Noi suntem onorați de faptul că domnul președinte a venit la repetiția generală (…), dar nu are nimic de-a face prezența președintelui în sală cu faptul că Ateneul nu are mai mult de 800 de locuri”, a susținut regizorul.
Christian Badea, cel mai important şi mai cunoscut dirijor român de operă din lume şi Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, în parteneriat cu Filarmonica «George Enescu» şi Institutul Cultural Român, prezintă două concerte-spectacol cu actul I din opera PARSIFAL, de Richard Wagner, pe 7 şi 8 octombrie 2016, la Ateneul Român.
Publicul va beneficia de două spectacole de înaltă ţinută artistică, susţinute de artişti de renume mondial. Sub bagheta maestrului Christian Badea se vor afla orchestra şi corul Filarmonicii «George Enescu» şi soliştii invitaţi Stefan Vinke (Parsifal), Eric Halfvarson (Gurnemanz), Petra Lang (Kundry), Bela Perencz (Amfortas), consideraţi printre cei mai mari interpreţi wagnerieni la ora actuală.
„Wagner se cântă foarte rar în România. Nu există o tradiţie în acest sens şi nicio şcoală de canto care să formeze solişti pentru acest repertoriu. Din acest punct de vedere, România se află cu mult în urma ţărilor europene cu tradiţie culturală, dar am constatat cu bucurie că există un potenţial de afinitate muzicală şi stilistică deosebită a orchestrei şi corului Filarmonicii cu muzica lui Wagner. Proiectul «PARSIFAL la Ateneul Român», iniţiat în luna mai 2015, este un început de construire a unei tradiţii a stilului wagnerian în România, care implică artiştii români în colaborare cu artişti străini renumiţi, pentru a familiariza publicul cu opera marelui compozitor german”, declară dirijorul Christian Badea.
Concertele-eveniment «Parsifal la Ateneul Roman» sunt un concept nou şi unic atât în România, cât şi în lume. Ele prezintă creaţia lui Wagner într-un spectacol în care publicul se află în mijlocul acţiunii şi care împleteşte în mod firesc componentele muzicale (orchestră, cor, solişti) cu elemente de teatru complexe (lumini, decor, costume, efecte speciale vizuale şi de sunet), folosind caracteristicile acustice şi arhitecturale ale sălii Ateneului. De altfel, sala Ateneului în sine – o sală-monument istoric – joacă un rol esenţial prin arhitectura şi acustica sa unică în lume, astfel încât experienţa publicului este directă şi copleşitoare.
