Elena Udrea, Remus Cernea și Toader Paleologu și-au luat soarta politică în propriile mâini. Legea le cere însă să strângă un număr foarte mare de semnături de la alegătorii din circumscripția în care vor să candideze.
Fostul lider PMP Elena Udrea a anunțat că va candida independent și, dacă va reuși, se va ocupa temeinic de comisia de control a SRI, unde speră să ajungă președinte. Ea a decis să facă acest anunț în momentul în care ieșea de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Faptul că se acuză oameni politici şi de afaceri, care acaparează cu totul spaţiul public zi de zi, nu vedem decât cum sunt plimbate pe la DNA diverse personalităţi, asta nu înseamnă că se petrece ceva bun în ţara asta. (…) Maxim ce aş intenţiona să obţin ar fi un loc în Comisia de Control SRI, poate chiar cea de preşedinte”, a declarat ea, fără să precizeze în ce circumscripție va candida. În plus, Elena Udrea a ținut să puncteze faptul că nu s-a consultat cu Traian Băsescu și, din acel moment, drumurile lor s-au despărțit. În septembrie, fostul ministru al Dezvoltării spunea că nu mai este interesat de politic și visează la înființarea unui Institut al Fericirii.
„O semnătură pentru cultură”
Udrea nu este singură în demersul ei: mai vor în viitorul Parlament și deputații Toader Paleologu și Remus Cernea. Primul, exclus din PNL acum câteva luni, este decis să rămână în București, unde ar avea nevoie de circa 20.000 de semnături pentru a-și înregistra candidatura.
„Pentru a putea candida ca independent (liberal disident) la alegerile din toamnă voi avea nevoie de 20.000 de semnături, lucru deloc ușor de obținut în condițiile în care nu dispun de un aparat de partid și nici de sume mari de bani. Rog, așadar, pe toți cei care vor să mă susțină în acest demers să-și manifeste din timp disponibilitatea de a semna sau de a aduna semnături pentru mine. Îi rog să se pună în legătură cu mine de îndată ce va fi anunțată data alegerilor, adică la începutul lunii septembrie“, a scris Toader Paleologu pe Facebook. Sloganul său este: „Dați o semnătură pentru cultură“.
Și ecologistul Remus Cernea, cunoscut pentru faptul că în această legislatură a militat pentru drepturile delfinilor, vrea să fie deputat independent în circumscripția București. „În aceşti 4 ani (…) am propus legi care privesc separarea dintre stat şi Biserică, drepturile omului, drepturile animalelor sau pe teme de mediu“, a explicat activitatea sa în momentul în care și-a anunțat candidatura.
Nu se știe câte semnături au reușit să colecteze aceștia, în condițiile în care un partid precum USR se zbate să rezolve această problemă. De altfel, și fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a cochetat cu ideea, a anunțat că nu este tentat de o candidatură independentă tocmai din cauza barierelor legislative.
Independenți cu partid în spate
În afară de aceste persoane care au deja o notorietate politică, la nivel local s-au anunțat multe candidaturi independente. La Bacău, fostul primar al Cașinului, Cosmin Curelea, a început deja să strângă semnături. Acum trei zile, el reușise să adune peste 2.000 dintre cele 6.000 care sunt necesare. Curelea a pierdut postul de primar la alegerile locale din iunie 2016. La Suceava a început demersurile pentru o candidatură independentă un doctor în economie, Costel Ioan Cioban. El a fost administrator al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Formularul pentru susținerea sa poate fi descărcat de pe Dropbox. O formațiune care nu reușeşte să strângă cele 200.000 de semnături necesare depunerii unor liste la nivel național, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), va sprijini mai mulți candidați independenți. De exemplu, la București, PACT îl susține pe Vișinel Bălan, un tânăr provenit din sistemul de protecție a copilului. El este absolvent de două facultăți, masterand și inițiator al unor proiecte prin care ținerii din instituții sunt sprijiniți să înceapă o viață independentă. PACT mai susține independenți în circumscripțiile Neamț, Giurgiu, Teleorman și Diaspora.
De câte semnături este nevoie
Candidaţii independenţi au nevoie de un număr de semnături pentru susţinere egal cu 1% din numărul alegătorilor înscrişi în registrul electoral în circumscripţia în care candidează, dar în nici un caz mai puţin de 1.000 din semnături. De exemplu, pentru a depune liste în diaspora este nevoie 6.100 de semnături. Chiar și formațiuni deja consolidate, precum USR, au probleme cu depășirea acestor bariere. Cei care strâng semnături se plâng că oamenii nu doresc să ofere datele din cartea de identitate: codul numeric personal, precum și seria și numărul CI.
