Turcia și Rusia au semnat un acord pentru construirea unui gazoduct pe sub Marea Neagră, eliminând South Stream din proiectele viitoare. România este ocolită cu mare precizie.
Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, aflați la al 23-lea Congres Mondial al Energiei, și-au pus pecetea pe viitorul energetic al lumii, lăsând Europa la cheremul a doi președinți pe care liderii UE îi consideră foarte riscanți. După ce Franța și Germania, în numele continentului, au refuzat proiectul de gazoduct israelian ce valorifica gazele din Mediterana israeliană, deoarece trecea prin Turcia, președintele turc a semnat cu Rusia construcția gazoductului TurkStream. Tot spre Europa, pe sub Marea Neagră.
Acest contract, semnat de miniștrii Energiei Alexander Novak și Berat Albayrak, în prezența președinților Erdogan și Putin, elimină gazoductul South Stream, întărind poziția Moscovei pe piața gazului european. Mai ales după ce Moscova va tăia aprovizionarea via Ucraina, care era până acum ruta principală a gazului rusesc spre Europa. Directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că TurkStream constă în două linii de aprovizionare, pe sub Marea Neagră, având o capacitate anuală, pe fiecare linie, de 15,75 miliarde metri cubi de gaz. Ruta, Turcia-Macedonia-Serbia-Ungaria are terminalul în Austria. Construcția acestui gazoduct va trebui terminată până în 2019. La fel ca și în cazul proiectului South Stream, se remarcă la TurkStream precizia cu care ocolește România. S-ar putea spune, după cum arată în proiect, că TurkStream urmează în mare parte drumul european al valului de refugiați proveniți din zonele unde Rusia activează militar. Din plin!
Ca bonus pentru acest contract, Vladimir Putin a anunțat că va scădea prețul la gazul importat de Turcia. Iar efectul imediat al semnării acordului TurkStream a fost că mai mulți diplomați ai Uniunii Europene au declarat că vor fi menținute sancțiunile asupra Rusiei pe problema Ucrainei, în special. Și au avertizat că și în privința Siriei pot apărea probleme mari pentru Moscova, deși cele două „probleme“, Ucraina și Siria, „este imperios necesar să fie ținute separat“, după cum declara un oficial UE, sub protecția anonimatului.
Mai mult un vis
Între timp, odată cu împăcarea dintre cei doi președinți, a fost reluat și proiectul Akkuyu, o centrală nucleară construită de ruși, în condițiile în care Erdogan a promis că va accelera procesul de implementare a pro-iectului. În 2013, corporația rusească de stat Rosatom a câștigat un contract de 20 de miliarde dolari pentru construirea a patru reactoare nucleare în Turcia, dar proiectul a fost stopat după ce Turcia a doborât avionul militar rusesc angajat în bombardamentele din Siria.
Andrew Neff, principalul analist la IHS Energy, consideră că TurkStream este mai mult un vis decât un proiect sustenabil și că de mult mai mare impact asupra economiei Turciei este prima centrală nucleară de la Akkuyu și reducerea prețului pentru importul gazelor turcești.
Europenii rămân cu refugiații
Cea mai profundă disensiune între Erdogan și Putin râmâne, totuși, Siria. În timp ce liderul rus sprijină regimul criminal al lui Bashar al-Assad, comițând crime de război pentru care SUA și UE cer condamnarea inter-națională, președintele turc este pentru înlăturarea regimului, ca fiind principalul factor generator de terorism în regiune. Planul Damascului și Teheranului este de a schimba componența populației, de a aduce șiiți irakieni, iranieni și libanezi să repopuleze orașele de unde sunniții, majoritari în Siria, au fost forțați să plece. Erdogan nu acceptă această epurare etnico-religioasă și menține trupe și în Irak pentru a se asigura că sunniții nu vor fi alungați de către milițiile șiite. Putin are nevoie de o zonă extinsă în Siria pe care s-o controleze sub formă de enclavă și are nevoie de liniște pentru a dezvolta și proiectele privind exploatarea gazului din Mediterana – partea Siriei.
De aceea, ajută la epurarea etnico-religioasă. De pe urma acestei strategii diabolice, Europa se alege cu niște refugiați de război care nu vor mai avea unde să se întoarcă la ei în țară. Dialogul între Erdogan și Putin în privința Siriei nu a dus la nimic constructiv. În principiu, au căzut de comun acord că populația din Alep ar trebui să primească de urgență ajutoare umanitare și medicale, însă Putin a adăugat: „Singura problemă este siguranța deplasării și distribuirii ajutoarelor“. Observație cinică, din moment ce aviația rusească a bombardat un precedent convoi umanitar, ce-și desfășura activitatea în regiunea Alep, în timpul armistițiului garantat de toate elementele aflate în conflict. Totuși, Erdogan a insistat că discuțiile vor continua împreună cu miniștrii Apărării, de Externe și cu șefii serviciilor secrete, pentru a aborda o strategie în privința Alepului, „ca cetățenii să-și găsească pacea“!
COLATERAL. Ponta se laudă că e la Congres
Fostul premier român Victor Ponta a sancționat, pe pagina de facebook, lipsa reprezentanților Guvernului la Congresul Energiei din Istanbul. El se află acolo în calitate de privat, cu fundația sa Black Sea Regional Projects 2020 (BSRP). Adică un fel de guvern în exil, dacă ne luăm după membrii fundației, care-și propune ceea ce nu a reușit să realizeze când era în poziții oficiale. Victor Ponta a anunțat că la Istanbul are „acces la informații și opinii inestimabile“ și că România ar trebui conectată la ce se întâmplă în domeniul energiei. „România ar trebui“, în general, orice. De 26 de ani încoace. Însă, în toate guvernările s-a remarcat prin lipsă și a reușit cu succes să fie ocolită de toate proiectele mărețe ale regiunii.
