Soarta Laurei Codruța Kövesi va fi decisă, probabil, până la alegeri de către CNATDCU. Legal, instituția are un termen de maximum 50 de zile pentru a analiza teza de doctorat a șefei DNA. Teoretic, mandatul lui Kövesi se încheie în aprilie 2019, dar dacă acest Consiliu va decide că a plagiat și va risca inclusiv să fie acuzată de fals și uz de fals, Kövesi va fi obligată să demisioneze. Decizia CNATDCU va influența decisiv viitorul Parchetului Anticorupție, iar „România liberă“ vă prezintă o analiză cu toate posibilele scenarii în legătură cu șefia DNA.
Varianta cea mai simplă, pentru că ar închide cele mai multe dintre suspiciunile legate de Kövesi, ar fi ca CNATDCU să decidă că teza ei de doctorat nu a fost plagiată. Ea ar beneficia astfel de o a doua decizie în acest sens, după cea dată în 2012 de Consiliul Național de Etică (CNE), din care făceau parte persoane numite de Guvernul Ponta. Totuși, chiar și în cazul în care CNATDCU ar decide că nu a plagiat, Parchetul General va trebui să ia o decizie legată de acuzația lui Sebastian Ghiță, care s-a autodenunțat, susținând că în 2012 a intervenit la CNE în favoarea lui Kövesi. În plus, rămâne de văzut dacă Ghiță poate să probeze că șefa DNA l-a vizitat la podgoria din Prahova și în ce măsură o astfel de presupusă faptă i-ar pune sub îndoială credibilitatea.
Dacă a plagiat, Iohannis așteaptă demisia
În cazul în care CNATDCU confirmă suspiciunile de plagiat, analiza RL pleacă de la premisa că Laura Codruța Kövesi va demisiona imediat. Ea nu a discutat niciodată despre această ipoteză, negând vehement acuzațiile de plagiat. În schimb, președintele Klaus Iohannis a fost ferm în această privință. „Dacă o persoană publică a plagiat, trebuie să depășim situația și persoana respectivă trebuie să plece din funcția publică“, a spus șeful statului imediat ce acuzațiile la adresa lui Kövesi au fost reluate, în octombrie 2016.
În situația în care CNATDCU decide până la sfârșitul lunii noiembrie că Laura Codruța Kövesi a plagiat, iar aceasta demisionează, problema este dacă viitorul șef al DNA va fi propus de actualul ministru al Justiției sau de cel care va fi numit după instalarea noului Guvern, rezultat din alegeri. Ambele ipoteze merită analizate pentru că, de exemplu, în cazul viitorului șef al SIE – post rămas vacant în urma demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu – președintele Iohannis a anunțat că va face o propunere abia după alegeri.
O decizie rapidă, imediat după posibila demisie a lui Kövesi, ar însemna că ministrul Raluca Prună va face o propunere, care ar trebui avizată de CSM și confirmată de președintele Iohannis. În aprilie, Prună a mai făcut propuneri pentru conducerile parchetelor, inclusiv șefia DNA, oferindu-i lui Kövesi încă un mandat de trei ani.
Varianta confruntării Iohannis-PSD
În cazul în care actualul Executiv se recuză de la o decizie atât de sensibilă și cere ca ea să fie luată de viitorul Guvern, politic, există un număr limitat de scenarii care rezultă din sondajele publicate până acum. O variantă este ca PNL să obțină suficiente voturi astfel încât să facă parte din Executiv și să controleze Ministerul Justiției.
Aceasta ar însemna că decizia privind viitorul șef al DNA va fi influențată de președintele Iohannis. Cealaltă variantă ar fi ca PSD să nominalizeze deținătorul portofoliului de la Justiție, care va propune șeful DNA. Decizia politică va fi, practic, a unui PSD condus de către Liviu Dragnea, condamnat penal pentru fapte de corupție.
Totuși, într-o astfel de situație, președintele României poate refuza să semneze propunerea venită dinspre Ministerul Justiției. În 2008, Traian Băsescu a refuzat să semneze propunerea făcută de ministrul Cătălin Predoiu pentru conducerea DNA. Predoiu o desemnase pe Monica Șerbănescu, care însă primise aviz negativ de la CSM.
