Situaţia rămâne critică în judeţul Galaţi, cel mai grav afectat de inundaţiile din ultimele zile. Aproape 1300 de oameni au fost nevoiţi să-şi găsească un alt adăpost după ce peste 700 de case au fost inundate. A fost nevoie de intervenţia Armatei şi a pompierilor, dar şi de ajutorul Crucii Roşii pentru diminuarea efectelor viiturilor. Se circulă acum pe toate drumurile din judeţ, dar rămâne blocat Drumul Naţional 25 Galaţi – Tecuci, care face legătura cu nordul Moldovei, precizează Radio România Actualităţi.
Vremea s-a mai îndreptat în judeţele afectate de inundaţiile din ultimele zile, iar sutele de oameni care şi-au părăsit locuinţele acoperite de ape încearcă acum să-şi reia traiul cotidian. Situaţia cea mai dificilă rămâne în judeţul Galaţi, unde peste o mie de persoane au fost evacuate din calea viiturilor.
În sprijinul celor care au avut de suferit au venit aproape 900 de pompieri, jandarmi, poliţişti şi militari ai Armatei. Autorităţile de la Bucureşti le-au trimis oamenilor din Pechea, Cuza Vodă şi Slobozia Conachi – localitpăţile cele mai lovite de inundaţii – apă şi alimnete, după cum a anunţat secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat:
„Având în vedere că multe dintre sursele de apă din localităţile inundate din judeţul Galaţi au fost colmatate, astăzi au fost trimise în acele zone trei staţii de potabilizare a apei, din Bucureşti, Brăila şi Tulcea. S-a aprobat scoaterea de la rezervele de stat a 18.000 de litri apă minerală, 12.000 conserve de carne şi 15.000 conserve de pateuri.”
Se circulă, vineri dimineaţă, pe toate drumurile din judeţul Galaţi, cu excepţia lui DN 25 pentru deblcoarea căruia autoritîăţile au decis să spargă o porţiune din barajul de pe râul din aporpiere pentru ca apa sî fie evacuată controlat. Barajul va fi apoi refăcut. DN 25 care leagă Galaţiul de nordul Moldovei va putea fi folisit din nou abia peste două trei zile în condiţiile în care pe unele porţiuni apa atinge chiar şi un metru înălţime. Specialistii estimeaza chiar ca în zona s-ar fi adunat o cantitate impresionanta de apa – 3,5 milioane de metri cubi.
Situatii dramatice au fost si în judeţele Buzau, Vrancea, Prahova şi Vaslui unde pompierii au intervenit cu utilaje speciale pentru evacuarea apelor din zeci de gospodării. În unele case, apa atingea, joi, şi un metru şi 20 de centimetri, iar localnicii încearcau să mai salveze din bunuri. Grădinile cu legume sunt toate distruse, la fel şi cămările sau beciurile, transmite Mediafax.
Intervenţia autorităţilor a fost criticată de mediul politic
Președintele PSD, Liviu Dragnea, solicită Guvernului Cioloș să se implice urgent în criza inundațiilor, pentru a salva viețile oamenilor și a proteja bunurile acestora.
„Afară plouă torențial de câteva zile, dar Guvernul Cioloș nu privește pe fereastra Palatului Victoria. Peste 1.000 de români din Galați au fost evacuați, stau în frig, suferă de foame, de sete, dar Guvernul Cioloș nu vrea să știe nimic despre asta. Au fost inundate mai multe drumuri județene, a fost închis Portul Constanța, codul portocaliu este încă în vigoare, dar Guvernul Cioloș e pierdut printre hârtii, probabil vrea să mai vândă niște acțiuni de stat. Plouă torențial de atâtea zile, dar abia astăzi Guvernul Cioloș a găsit de cuviință să aibă o ședință pe această temă”, se arată într-un comunicat de presă al PSD, transmis joi AGERPRES.
Potrivit comunicatului, președintele PSD cere Guvernului Cioloș să acționeze pentru a informa populația, să ia legătura cu prefecții și cu primarii din zonele afectate pentru a afla care este situația din teritoriu și care sunt nevoile lor; să coordoneze, potrivit atribuțiilor pe care le are, toate structurile din teritoriu pentru a proteja viețile oamenilor și gospodăriile acestora; să aibă grijă să nu existe probleme legate de alimentarea cu apă potabilă.
Şi fostul premier Victor Ponta este nemulţumit de modul în care au reacţionat autorităţile în zonele inundate. Într-o postare pe pagina sa de Facebok, el a criticat înalţii oficiali că nu s-au implicat direct în rezolvarea problemelor.
„Acum avem ce ne-au dorit „tinerii frumosi si liberi” – nu ii pasa nimanui de bietii oameni si se descurca cum pot cu ajutorul celor de la ISU. Nu i-ati vazut nici pe Iohannis, nici pe Ciolos, nici pe vreun ministru, nici pe Mandruta, Chirila, Tapalaga sau Clotilde – pe Facebook nu ploua si nu sunt inundatii, iar oamenii din acele zone nu au finantari de la „Soros” si nici nu voteaza USR – deci sa se descurce singuri!”
Puteau fi prevenite efectele inundaţiilor?
Efectele inundaţiilor devastatoare din judeţul Galaţi puteau fi prevenite sau măcar limitate, a apreciat preşedintele României, Klaus Iohannis. La o dezbatere pe tema reducerii riscurilor în caz de dezastre organizată la Bucureşti, preşedintele a insistat că este nevoie în acest sens de proceduri şi reguli mult mai ferme şi mai clare, astfel încât România să nu mai fie luată prin surprindere de diverse fenomene meteo:
„Noi suntem ţara care tot timpul este luată prin surprindere. Inundaţiile ne iau prin surprindere. Sigur, nimeni nu poate să prevină ploaia, dar putem să construim un baraj şi putem să decolmatăm albiile. Aproape invariabil prima ninsoare ne ia prin surprindere, cu toate că ştim că de regulă vine iarna şi putem să angajăm firme care se ocupă de deszăpezire în timp util. Doar că n-o facem.
Premierul Dacian Cioloş spune însă că există proceduri pentru astfel de situaţii, dar e nevoie şi de exerciţii pentru scurtarea timpilor de intervenţie.
„Avem oameni buni la ISU, câteodată se aşteaptă totdeauna ordine de sus pentru a interveni. Odata ce dispozitivul este pus în practică, lucrurile merg.”
Inundaţiile care au afectat grav, în aceste zile, mai multe localităţi din judeţul Galaţi sunt efecte ale schimbărilor climatice generate de fenomenul încălzirii globale. Climatologul Roxana Bojariu a atras atenţia, la Radio România Actualităţi, că pentru astfel de situaţii, autorităţile centrale şi locale trebuie să aibă la dispoziţie nu doar sisteme de alertare, ci şi proceduri şi planuri concrete de adaptare la noile condiţii meteorologice:
„Să îţi planifici dezvoltarea localităţii, să îţi planifici felul în care îţi gospodăreşti resursele locale, astfel încât, în cazul unor fenomene extreme, să reduci riscul de a avea pierderi de vieţi omeneşti sau de bunuri. Pe lângă decolmatarea, curăţirea, practic, a albiei râului, se punea problema protejării cu perdele de arbori, care să ţină apa pe versanţi, cel puţin o parte din ea. Într-adevăr, există datul meteorologic. Nu putem să îl eliminăm. Ar fi fost cantităţi oricum foarte mari, dar măcar o parte din efecte ar fi fost reduse.”
Educarea populaţiei pentru a şti cum să se comporte în situaţii de dezastre naturale este, de asemenea, foarte importantă, a mai atras atenţia climatologul Roxana Bojariu.
