Apropierea alegerilor parlamentare determină mai multe reaşezări pe scena politică brăileană, mişcarea cea mai interesantă fiind trecerea deputatului Viorel Balcan de la PDL la PNL.
Trecerea deputatului Balcan de la PDL la PNL nu poate fi considerată o surpriză veritabilă, pentru că erau mai mult decât evidente tensiunile dintre deputatul Balcan şi preşedintele organizaţiei PDL Brăila, Constantin Dumitriu, care în urmă cu două săptămâni declara că Viorel Balcan nu se va mai regăsi pe listele de la alegerile parlamentare după ce la alegerile locale a obţinut un rezultat foarte slab în competiţia pentru Primăria Brăila, în care a fost candidatul Alianţei pentru Viitorul Brăilei (AVB), formată din PDL, UNPR, PNŢCD, PNG şi PER. Trecerea lui Balcan la USL este interesantă din alt punct de vedere, pentru că acum se întoarce în apropierea PSD, partidul din care a plecat în urmă cu şapte ani.
Viorel Balcan a fost preşedintele PSD Brăila şi în perioada 2000-2004 a fost senator PSD, în acea perioadă conducând judeţul Brăila cu mână de fier. Pierderea de către PSD a monopolului asupra primăriei, câştigată la alegerile din 2004 de Constantin Sever Cibu, un social-democrat convins cu carnet de PNL, a dus la pierderea de către Balcan a susţinerii colegilor de partid şi, implicit, a şefiei PSD Brăila, care a revenit celui care atunci devenea preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu. Pe fondul „reformelor” din PSD, Bunea Stancu era susţinut şi de noul lider al PSD, Mircea Geoană. Balcan a fost marginalizat şi în cele din urmă convins să plece din PSD, de atunci Bunea Stancu fiind liderul autoritar al organizaţiei PSD şi preşedintele CJ Brăila.
Odată intrat în PNL, Balcan ar putea deveni şi noul lider local al liberalilor, după ce actualul preşedinte al PNL, Cătălin Boboc, a avut o prestaţie ştearsă, care nu i-a pus nici un fel de probleme liderului PSD Gh. Bunea Stancu în gestionarea filialei locale a USL. După ce a fost evacuat din PSD de Stancu şi oamenii săi, Balcan are toate motivele să le fie un partener incomod. La capitolul „scenarii”, ar mai fi posibilă şi o altă mişcare. Cum actualul preşedinte al PSD Brăila, Gh. Bunea Stancu, are deja două procese în care este judecat pentru corupţie la cererea DNA şi ANI şi urmează şi un al treilea dosar în care e acuzat de ANI tot pentru fapte de corupţie, este foarte posibil ca acesta să piardă şefia organizaţiei PSD. Şi cum în PSD Brăila nu există o alternativă la Bunea, care s-a protejat înconjurându-se de „yesman”-i, este posibilă o revenire a lui Balcan la conducerea PSD Brăila.
Război Stancu-Rizea în Colegiul 5
PSD Brăila este măcinat de un puternic conflict izbucnit între preşedintele organizaţiei, Gh. Bunea Stancu, şi deputatul din colegiul 5 Brăila, Cristian Rizea, căruia Stancu îi mai acceptă o nouă candidatură în judeţul „lui”. În 2008, Bunea Stancu era fanul lui Rizea şi se zbătea ca un leu în cuşcă, punându-i la punct pe toţi cei care se întrebau de ce a fost pus pe lista PSD Brăila un personaj de la Bucureşti. Între timp, Rizea a devenit preşedintele organizaţiei PSD din diaspora şi având o poziţie mai influentă decât a lui în conducerea centrală a PSD nu mai este văzut cu ochi buni de Stancu. Acum, Bunea Stancu încearcă să găsească tot felul de motive pentru care Rizea nu ar mai trebui să candideze pentru mandatul de deputat în Colegiul 5 – Insula Mare a Brăilei. În căutare de argumente, Bunea susţine că Rizea nu ar fi ieşit deputat în 2008 „fără munca lui Cireaşă, fără munca doamnei Stănescu”, îl punea la zid pe Rizea că nu s-a mai adresat activiştilor PSD din Colegiul 5 cu apelativele „preşedinţii mei, primarii mei” şi, mai nou, a descoperit că Rizea a avut prezenţă redusă la întrunirile Comitetului Executiv Naţional al PSD, participând la 4 şedinţe din 60, în timp ce „majoritatea colegilor au peste 50 de prezenţe”.
