UPDATE: Rezultatele alegerilor pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, mandatul colectiv pentru perioada 2017-2023
Primele rezultate certe au venit de la Curtea de Apel București. Cele trei locuri din CSM care revin judecătorilor de la curțile de apel din întreaga țară au fost câștigate de Lia Savonea de la Curtea de Apel București, Nicoleta Țânț de la Curtea de Apel Brașov și de Andreea Chiș de la Curtea de Apel Cluj.
Cele două locuri care revin Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost câștigate de judecătoarele Simona Marcu și Mariana Ghena. Locul care revine procurorului care reprezintă Parchetul General, DIICOT și DNA a fost câștigat de procurorul Codruț Olaru.
Alte două locuri câștigate cu certitudine pentru că nu au avut concurență sunt cele pentru reprezentantul procurorului parchelor curților de apel, loc obținut de procurorul Cristian Ban, și locul reprezentantului procurorilor de pe lângă judecătorii, obținut de procurorul Tatiana Toader de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
Reprezentații parchetelor tribunalelor încă nu au fost făcute publice. Sursele noastre spun că NU a fost cvorum și se repetă alegerile pe 2 noiembrie.
Tot lipsă de cvorum a fost și la nivelul tribunalelor, unde se repetă alegerile pe 2 noiembrie. Altfel spus, Gabriel Baltag, președinta AMR cel puțin deocamdată NU a câștigat, așa cum s-a vehiculat inițial.
Reprezentanții judecătoriilor din țară ar fi, potrivit unor surse neoficiale, Bogdan Mateescu de la Judecătoria Rm Vâlcea (cel care l-a suspendat temporar din CSM pe Cristi Dănileț) și Mihai Andrei Bălan de la Judecătoria Timisoara.
––
Astăzi au loc simultan adunări generale ale judecătorilor și procurorilor pentru alegerea celor 14 membri ai organismului care trebuie să garanteze independența Justiției. Aceștia vor avea mandat din 2017 până în 2023.
Oferta electorală pare generoasă în privinţa numărului de candidaţi, nu însă şi în privinţa calităţilor acestora.
Unii magistraţi s-au afişat în repetate rânduri alături de politicieni, iar alţii au părut mai preocupaţi de sancţionarea propriilor colegi decât de amenda-rea celor care au atacat justiţia.
Codul deontologic, încălcat precum în politică
Între cei care au apărut în anturajul unor politicieni sau au cerut sprijinul lor se află candidatul Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamț, președinte al Asociației Magistraților din România. Aceasta, alături de Viorica Costiniu, a solicitat, în 2015, apărarea independenței Jus-tiției de la președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Asta în timp ce legea prevede că apărarea independenței Justiției se poate cere doar CSM.
De asemenea, Gabriela Baltag, în intervențiile de la Antena 3, și-a criticat public unii colegi fără să sesize Consiliul Superior al Magistraturii aşa cum era normal şi legal dacă ar fi avut anumite suspiciuni.
Spre exemplu, în 2015 a cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, pe care a cri-ticat-o în termeni duri. După incidente repetate, CSM a decis că judecătoarea Baltag a încălcat Codul deontologic al magistraților. Însă, o astfel de încălcare nu prevede și sancțiuni.
Un alt caz de magistrat-candidat la CSM controversat este Bogdan Mateescu, președintele Judecătoriei din Râmnicu Vâlcea. El s-a remarcat și în 2012-2013, când a inițiat și a reușit temporar suspendarea din Consiliu a judecătorului Cristi Dănileț.
Măsura a fost îndreptată de instanța de judecată, iar Dănileț a fost repus în funcția de membru CSM cu drepturi și obligații depline.
Miza
Foarte importante sunt rezultatele alegerilor în adunările generale ale magistraților, pentru că ei reprezintă majoritatea în CSM şi dintre ei sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului, care dau tonul atitudinii față de derapajele de la regula prin-cipală a unui stat de drept: separația reală a pute-rilor, interzicerea imixtiunilor politicienilor în treburile Justiției, sancționarea acestora prin atitudini publice.
De aceea importantă este și corectitudinea acestor ale–geri. Au existat cazuri când ma-gistrații au fost transportați la urnele de vot cu autocarul unui partid politic.
De notorietate este cazul judecătorului Norel Popescu, președintele Tribunalului Mehedinți, care a câștigat alegerile la o diferență mică de scor faţă de următorul clasat pentru că judecătorii au fost duși la secția de votare de la Curtea de Apel Craiova cu autocarul PSD. Cazul a fost confirmat și de CSM.
Organizare
Dintre cei nouă judecători membri ai CSM, trei sunt reprezentanții Curților de Apel, iar de la tribunale, judecătorii și de la instanța supremă sunt câte doi judecători.
Ei sunt aleși doar de către colegii de la nivelul instanței respective. Adică, cei doi judecători de tribunal care au dreptul să intre în CSM sunt votați doar de către judecătorii de la tribunalele din țară dintre candidații de la tribunale, înscriși pe listele electorale. Un judecător de tribunal nu poate vota pentru CSM reprezentanți ai judecătoriilor, ai curților de apel sau ai instanței supreme.
Cei trei reprezentanți în CSM de la curțile de apel pot fi votați doar de către judecătorii de la curțile de apel din țară și numai dintre candidații acestor instanţe.
Pentru cele 14 locuri de magistrați pentru CSM au rămas înscriși 33 de candidați
La judecători, pe două locuri rezervate Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au înscris patru candidați; pe cele trei locuri ale Curților de Apel s-au înscris șase candidați; pentru două locuri ale tribunalelor s-au înscris opt candidați, iar pe cele două locuri ale judecătoriilor
s-au înscris cinci candidați.
La parchete oferta e puțin mai săracă, având două cazuri de câte un candidat pe un loc, așa cum este pentru locul destinat parchetelor de pe lângă curțile de apel și pentru locul destinat parchetelor de pe lângă judecătorii.
Noi, cetățenii, suntem simpli spectatori la aceste alegeri. Decid magistrații, însă de numele pe care ei pun ștampila „votat“ depinde independența actului de justiție la care mulți dintre noi apelăm.
Structura
CSM este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 – cinci procurori și nouă judecători – sunt aleși în adunări generale ale magistraților.
Alți doi membri sunt aleși de Senat din rândul reprezentanților societății civile, iar ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al României, indiferent de numele lor, sunt membri de drept ai CSM.