Comisia Europeană anchetează Gazprom pentru trei practici anticoncurenţiale în Europa Centrală şi de Est: obstrucţionarea fluxului liber de gaze, împiedicarea diversificării surselor de aprovizionare, legarea preţului la gaze de cel al petrolului.
Comisia este îngrijorată că Gazprom ar putea abuza de poziţia dominantă pe care o deţine pe pieţele de distribuţie de gaze din state membre aflate în Europa Centrală şi de Est, încălcând legislaţia concurenţei din Uniunea Europeană. În primul rând, Gazprom este suspectat că a „divizat” pieţele de gaze prin obstrucţionarea fluxului liber de gaze naturale între statele din regiune. În al doilea rând, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze (proiectul South Stream, prin care Gazprom, concurând Nabucco, încearcă să torpileze intenţiile Europei de a reduce dependenţa de gazul rusesc, poate fi amintit în acest context), iar în al treilea rând grupul rus ar fi impus „preţuri incorecte” asupra clienţilor prin legarea preţurilor la gaze de cotaţiile petrolului (în acest mod, o criză în lumea arabă scumpeşte şi gazul din Europa). „Astfel de acţiuni, dacă vor fi dovedite, pot constitui restricţionarea concurenţei şi pot conduce la preţuri mai mari şi la deteriorarea securităţii aprovizionării”, subliniază CE. Dacă Executivul UE determină că o companie a încălcat legislaţia europeană a concurenţei, aceasta poate fi amendată cu până la 10% din venitul anual.
În ceea ce priveşte politica de preţuri, Gazprom a cedat în negocierile cu companiile germane şi franceze, acceptând preţuri mai mici, însă statele din Europa Centrală şi de Est nu au reuşit să obţină concesii semnificative. Preţul de import pentru 1000 mc este de aproape 500 dolari în România, în timp ce în Franţa, Germania, Italia este de 360-370 dolari, în Bulgaria şi Ungaria de aproximativ 365 dolari, 320 pentru Moldova, 400 dolari pentru Ucraina. „Gazprom este ultimul mare distribuitor de gaze care impune în mod feroce condiţiile comerţului internaţional dezvoltate în anii ’60 şi ’70. Restricţii privind destinaţia gazului, interdicţii pe retrading şi politica de preţuri legată de cotaţiile petrolului sunt practici adecvate numai pe pieţele administrate neconcurenţial”, declară consultantul Patrick Heren pentru Bloomberg. Gazprom estimează că veniturile din exporturi către Europa vor creşte în acest an la 61 miliarde dolari, de la 57 miliarde dolari în 2011. România a consumat anul trecut 14,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, din care 11,4 miliarde din producţie internă şi 3 miliarde din import.
