DEZASTRU. România este la coada Europei și la capitolul educație: 42% din adolescenții români sunt analfabeți funcțional. Numai în Albania situația este atât de disperată

România se con­frun­tă cu o ade­vă­rată catas­tro­fă în domeniul educațional. Modul în care a fost gândit siste­mul școlar din perioada comunistă, precum și reformele nereușite din ultimii ani au adus țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința calității educației, după cum arată o serie de evaluări internaționale, inclusiv cele bazate pe testele PISA.

În Europa extinsă, doar Albania stă mai prost decât România. De aceea, Administrația Prezidențială a lansat un proiect pe termen lung, numit România Educată, care are drept scop identificarea politicilor publice care ar putea remedia, măcar parțial, aceste lucruri. Specialiști ai Administrației Prezidențiale și ai Guvernului, împreună cu reprezentanți ai mediului academic clujean au organizat ieri o dezbatere pe tema analfabetismului funcțional.

Consilierul de stat Ligia Deca, din cadrul Departamen­tului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, a prezentat datele care arată adevărata dimensiune a catas­tro­fei din sistemul educaţional. „42% din tinerii români sunt analfabeți funcțional“, a declarat aceasta. Practic, deși cunosc alfabetul și sunt capabili să citească un text, ei nu sunt capabili să îl interpreteze. Nu au nici deprinderile de bază cerute de societatea informațională. Concret, acești tineri au o formație școlară care îi face incapabili de performanță pe piața muncii și nu au dobândit nici deprinderile cerute de sistemele care pun accentul pe formarea de-a lungul întregii vieți.

Testele PISA din 2009 care evaluează competențele dobândite de tinerii aflați pe băncile școlii au arătat că România se clasează abia pe locul 49 din cele 65 de țări participante, la secțiunea lectura și înțelegerea textului. La secțiunea matema­tică și la științe, adolescenţii români s-au situat pe locul 47. „Din păcate, țara noastră se află într-o situație foarte proastă“, a declarat Ligia Deca, care a adăugat că, în lipsa unor politici publice adecvate, există posibilitatea măririi decalajului dintre România și celelalte țări europene.

Şi asta deoarece Uniunea Europeană și-a asumat ca țintă scăderea la sub 15% a ratei analfabetismului funcțional în rândul tinerilor de 15 ani. Ligia Deca a declarat că România este departe de un asemenea obiectiv ambițios și că își propune să scadă această rată la 35 la sută până în 2025. „Scăderea analfabetismului funcțional ar avea un impact major asupra economiei, pe termen lung. Simulările arată că Produsul Intern Brut ar crește cu 211%“, a mai afirmat consilierul de stat Ligia Deca.

Ioan-Aurel Pop: „Nu este un handicap istoric“

Pe de altă parte, rectorul Univer­sității „Babeș-Bolyai“, academicianul Ioan-Aurel Pop, a declarat că situația este cu atât mai tristă cu cât „nu este vorba de un handicap istoric. Dacă în alte domenii am fost în urma Occidentului și cu câte 200 de ani, pentru că noi am adoptat modelul bizantino-slav, care a performat mai slab decât mo­delul occidental, în domeniul educaţiei am fost a patra țară din lume care am avut un program de alfabetizare propriu-zisă“, a declarat Ioan-Aurel Pop.

Rectorul universității clujene s-a referit la programul adoptat de principele Alexandru Ioan Cuza, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, care prevedea învățământul obligatoriu pentru toți copiii cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani. „Când s-au unit provinciile istorice cu Țara, în 1918, unul dintre criteriile de evaluare a lor a fost tocmai gradul de alfabetizare. Evident, Transilvania în sens extins era cea mai avansată, iar dintre regiunile Transilvaniei cel mai bine stătea Banatul, care fusese provincie imperială și de care, vreme de 200 de ani, avusese grijă Curtea din Viena. Și atunci, gradul de alfabe­tizare era direct proporțional cu gradul de prosperitate și invers proporțional cu gradul de înapoiere. Basarabia era cel mai ilustrativ exemplu în acest sens“, a adăugat rectorul clujean. Ioan-Aurel Pop a adăugat că autoritățile comuniste au depus mari eforturi pentru a combate analfabetismul și, cu exagerările de rigoare, au putut raporta eradicarea acestuia. Însă, în ultimii 27 de ani, lucrurile s-au schimbat din nou. „Putem spune că ne-am câștigat dreptul de a fi ignoranți“, a afirmat rectorul clujean, care a adăugat că, în opinia sa, analfabetismul duce la dezumanizare.   

Mulţi copii nu primesc cu adevărat o învăţare

R

aportul Grupului la Nivel Înalt arată că 40,4% din elevii români sunt sub nivelul 2 (corespunzător evaluării PISA), ceea ce, practic, înseamnă incapacitatea acestora de a înțelege cele mai simple sarcini la examenele naționale. “Deja când vorbim despre analfabetism funcțional este un semnal foarte important de alarmă și arată că stăm rău. Aș vrea să spun că sursa analfabetismului este legată de ocazia ratată de învățare. Spre deosebire de alte sisteme de educație din lume, avem marea șansă că majoritatea copiilor ne trec prin școală. Din păcate, unii dintre ei ies destul de repede sau rămân, până la un anumit punct, fără să se întâmple cu adevărat o învățare.

Mesajul optimist este că se poate face ceva pentru că avem ocazia de a avea o intervenție directă asupra unor copii, pe de altă parte, statistici cât se poate de îngrijorătoare ne arată cât de complexă este problema”, a declarat Ciprian Fârtușnic, directorul Institutului de Științe ale Educației, în cadrul discursului pe care l-a ținut luni în cadrul evenimentului care a avut loc la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“.