Peste o treime din populaţia adultă a României consideră că persoanelor cu dizabilităţi le sunt încălcate drepturile fundamentale la noi în ţară, însă 21% dintre români resping categoric ideea de a locui vreodată cu o persoană cu dizabilitate intelectuală, se arată într-un sondaj naţional efectuat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), remis redacţiei.
79% dintre români consideră că persoanele cu dizabilităţi ar trebui să aibă aceleaşi drepturi ca restul oamenilor, în timp ce 19% consideră că drepturile lor ar trebui să fie limitate. Printre drepturile care le sunt încălcate persoanelor cu dizabilităţi se numără, în opinia respondenţilor: dreptul de a adopta un copil (59%), dreptul de a fi ales (57%), dreptul de a avea un loc de muncă (41%), dreptul de a avea o locuinţă proprie (35%), dreptul de a călători liber în afara graniţelor ţării (34%).
53% dintre respondenţi consideră că chiar comunitatea este locul în care persoanele cu dizabilitate mintală sunt discriminate, mai mult decât la angajare (31%), la şcoală (8%) ori în mass-media (5%). De asemenea, 43% dintre românii intervievaţi sunt de părere că gradul de discriminare a persoanelor cu dizabilitate intelectuală a crescut faţă de anii precedenţi.
De asemenea, respondenţii apreciază că statul român este cel care ar trebui să aibă în grijă persoanele cu dizabilităţi (69% dintre respondenţi în 2012 faţă de 59%, în 2011) şi consideră că statul ar trebui să aloce mai mulţi bani pentru susţinerea persoanelor cu dizabilităţi (33%), ar trebui să susţină familiile persoanelor (20%) şi ar trebui să creeze mai multe locuri de muncă pentru ele (16%).
Românii cred că o boală psihică, o dizabilitate fizică, infectarea cu HIV sau dependenţa de droguri sunt mai grave decât dizabilitatea intelectuală. De asemenea, 21% nu ar locui niciodată cu o persoană cu dizabilitate intelectuală, 14% nu ar lucra cu o persoană cu dizabilitate intelectuală, iar 29% nu ar vrea să cunoască o persoană cu o astfel de dizabilitate.
51% dintre intervievaţi nu au cunoscut niciodată o persoană cu dizabilitate intelectuală, iar 21% spun că au cunoştinţe în rândul acestei categorii de persoane. 5% dintre respondenţi spun că au în familie o persoană cu dizabilitate mintală, iar 4% sunt prieteni cu oameni care au dizabilitate mintală.
Numai 23% dintre românii intervievaţi cred că familia ar trebui să aibă grijă de persoanele cu dizabilităţi intelectuale, faţă de 38% dintre intervievaţii care considerau acest lucru în 2011.
În acest context, Institutul pentru Politici Publice cere autorităţilor statului să „nu cadă pradă unor soluţii populiste care să se limiteze doar la alocarea de fonduri pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru aparţinătorii acestora”. Astfel, soluţia pe termen lung pentru ameliorarea condiţiilor persoanelor cu dizabilităţi este dezvoltarea de servicii specializate prestate de furnizori privaţi dar şi publici profesionişti, contractaţi de pe piaţa liberă, susţine IPP, într-un comunicat remis redacţiei.
„Deşi societatea recunoaşte faptul că acestea sunt discriminate şi că le sunt negate o serie întreagă de drepturi fundamentale, tendinţa este aceea de a trata persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca pe o „problemă” a statului şi nu ca persoane cu drepturi egale, care ar trebui să fie integrate în societate şi familie. În această direcţie, apelul nostru se adresează societăţii civile care ar trebuie să multiplice campaniile de informare publică la nivelul întregii ţări”, precizează IPP.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 iunie-6 iulie 2012, pe un eşantion de 1040 de persoane de peste 18 ani.
În România, trăiesc 113.136 oameni care au dizabilitate mintală, iar, dintre ei, 11.217 sunt copii. În total, la noi în ţară trăiesc aproximativ 687.596 de oameni care au o dizabilitate, conform datelor disponibile până în 31 martie, la Direcţia Generală pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap.
În luna iunie, raportul Agenţiei pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arăta că statele membre nu respectă întocmai drepturile persoanelor cu dizabilitate mintală, în ciuda legislaţiei internaţionale existente. Şi România a ratificat, în urmă cu doi ani, Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
Dizabilitatea intelectuală este o condiţie care durează întreaga viaţă şi afectează coeficientul general de inteligenţă al persoanei.
