În zilele fierbinţi de vară, persoanele cu hipertensiune, vârstnicii cu suferinţe cardiace sau pulmonare, dar şi femeile la menopauză sau persoanele obeze pot avea probleme serioase de sănătate din cauza intoleranţei la căldură.
Intoleranţa la căldură nu este o boală, dar poate agrava alte probleme de sănătate, precum hipertensiunea arterială sau insuficienţa cardiacă. Intoleranţa se manifestă prin senzaţie de ameţeală, sufocare, palpitaţii, nervozitate, oboseală, transpiraţie abundentă, cârcei şi adesea leşin.
Aceste simptome se datorează efortului de adaptare termică a organismului şi deshidratării bruşte. Corpul uman are o temperatură constantă de 37 de grade, indiferent de temperatura din aer. În zilele caniculare de vară, organismul depune un efort mai mare pentru a menţine această temperatură, de aceea creşte riscul declanşării accidentelor vasculare cerebrale şi al agravării insuficienţei cardiace.
Intoleranţa la căldură versus lumină
Intoleranţa la căldură nu trebuie confundată cu intoleranţa la lumină, care se manifestă, de obicei, la persoanele care au boli de piele.
„Intoleranţa la căldură este diferită de intoleranţa la lumină, care poate fi un simptom în anumite boli de piele denumite fotodermatoze. Între acestea intră erupţia polimorfă la lumină, lupusul eritematos (boală autoimună agravată de lumină), porfiria (maladie buloasă ce se declanşează la lumină), alergia la lumină indusă de unele medicamente (ca de exemplu tetraciclina), fitofotodermatoza (alergie produsă de contactul cu unele plante şi lumină)”, explică dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog în cadrul clinicii Dermastyle.
Intoleranţa la căldură poate, de asemenea, să afecteze pielea. Din cauza transpiraţiei excesive, pe piele pot apărea mici leziuni roşiatice asemănătoare coşurilor, localizate cu precădere pe decolteu, umeri şi spate. În zona pliurilor, ca de exemplu sub sâni la femei, pielea se înroşeşte şi se macerează. Multe persoane acuză mâncărime în această zonă. Acest tip de leziuni sunt produse de inflamaţia glandelor sudoripare.
Sfaturi esenţiale de prevenire şi tratare
De obicei, persoanele care suferă de intoleranţă la căldură trebuie să se retragă după-amiaza într-o zonă umbrită sau în interior, unde temperatura ar trebui să fie mai mică. Ele trebuie să facă duşuri dese cu apă călduţă şi să se hidrateze corect (apă, ceai, răcoritoare, şi nu băuturi
alcoolice, ce accentuează deshidratarea).
„Senzaţia de leşin poate fi generată şi de o scădere a glicemiei dacă persoana nu a mâncat. În acest caz, o limonadă îndulcită cu miere face minuni. Iritaţiile cutanate se reduc prin aplicarea unor comprese reci sau pulverizarea de apă cu puţin bicarbonat de sodiu. În pliul de la sâni se poate aplica pudră de talc pentru a absorbi excesul de sudoare. Dacă pe piele apare o erupţie mai deosebită este necesară o vizită la doctor pentru stabilirea unui diagnostic şi pentru un tratament potrivit”, spune medicul dermatolog Mihaela Leventer.
Soarele produce reacţii de intoleranţă instalate acut, precum arsura solară, sau efecte care apar după perioade lungi de expunere a pielii la lumină neprotejată, ca de exemplu fotoîmbătrânirea pielii, pistruii şi petele de pe umeri, decolteu şi spate. În timp, pe pielea excesiv expusă pot apărea, de asemenea, keratoze solare, adică zone roşiatice aspre ce se cojesc şi au tendinţa de ulcerare.
